Creșterea economică a României ar urma să accelereze spre 2,9% în 2024, iar inflația va scădea
0Anul 2024 va marca o evoluţie pozitivă a economiei româneşti în ansamblu, creşterea urmând să accelereze spre 2,9% sau chiar 3,4% - 3,5%, în timp ce inflaţia ar continua să scadă spre un nivel de 4,7% - 5,8%, a declarat joi, într-o conferinţă de specialitate, Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Republica Moldova.
"Cred că în 2024 există motive pentru optimism. În general, în Europa, salariile reale cresc acum, după o perioadă de scădere, gospodăriile încă au nişte economii din perioada pandemiei, ceea ce probabil va stimula consumul. Inflaţia continuă să scadă. Există o aşteptare că Banca Centrală Europeană va reduce ratele dobânzilor, ceea ce va stimula creditarea şi investiţiile foarte important. NextGenEU şi alte programe aduc sume foarte importante în economie, lucru care deja este tot mai evident şi în România. Ceea ce cred eu că putem anticipa astăzi, cu toate riscurile de a fi surprinşi de evoluţii tot mai imprevizibile, este că 2024 va marca o evoluţie pozitivă a economiei româneşti în ansamblu, creşterea urmând să accelereze spre 2,9 sau chiar 3,4 - 3,5, depinde de cine calculează. Ne-am obişnuit ca Guvernul să fie întotdeauna cel mai optimist. Inflaţia ar continua să scadă şi ne aşteptăm cu toţii spre un nivel de 4,7 - 5,8, din nou cea mai optimistă e Banca Naţională", a subliniat consultantul Deloitte.
Potrivit acestuia, pentru România, ultimii cinci ani "au fost marcaţi de incertitudini fără precedent", iar anul 2023 a fost unul "de încetinire a creşterii şi la limita evitării recesiunii pentru Europa în ansamblu".
"Ultimii cinci ani de când derulăm această conferinţă au fost marcaţi de incertitudini fără precedent şi de provocări care ar fi putut, fiecare dintre în parte, să provoace uriaşe dificultăţi companiilor. Cred că s-a instaurat un climat care este greu de caracterizat din perspectiva sentimentului de business. Cel puţin, eu văd contradicţii multiple între, pe de o parte, aşteptarea permanentă a unei intensificări a dificultăţilor, poate a unei recesiuni, poate chiar a unei recesiuni severe şi, pe de altă parte, conştiinţa prezenţei oportunităţilor multiple de creştere, de dezvoltare, de reinventare, ceea ce probabil că a ţinut în mişcare, investiţiile, finanţările, tranzacţiile şi comerţul, în general. Aş spune că 2023 a fost un an de încetinire a creşterii, înjumătăţită faţă de anul anterior pentru România şi la limita evitării recesiunii pentru Europa în ansamblu, cu dificultăţi chiar şi mai mari pentru Germania. În plus, am asistat la o scădere considerabilă a volumului investiţiilor străine de la nivelul record înregistrat în 2022 şi acesta cred că un indicator cel puţin la fel de de preocupant", a spus Reff.
În viziunea consultantului, în 2024, dar şi în 2025, preocupările electorale nu vor permite modificări paradigmatice în fiscalitate.
"Avem stabilitate politică, ne putem aştepta ca ea să continue şi după alegeri. De asemenea, avem un moratoriu de cel puţin un an, promis de Guvern în ceea ce priveşte modificarea suplimentară a fiscalităţii. Şi spun cel puţin un an, pentru că eu cred că preocupările eminamente electorale din 2024 nu vor permite, măcar din punct de vedere tehnic, nişte modificări paradigmatice în fiscalitate nici în 2025. Fondurile europene încep să fie puse la treabă şi să aibă un impact de substanţă în economie. Vedem asta în infrastructură, în construcţii, dar nu numai, iar investiţiile publice se menţin la un nivel ridicat. Întrebarea este dacă această perspectivă, mai degrabă încurajatoare, este împărtăşită şi de către directorii financiari ai marilor companii", a afirmat Alexandru Reff.