Creşterea costului cu traiul zilnic, principalul motiv de îngrijorare al generaţiilor Millennials şi Z
0Evoluţia economiei şi situaţia socială şi politică îi preocupă pe românii din generaţiile Millennials şi Z, care se aşteaptă la înrăutăţirea condiţiilor economice (59% dintre Millennials şi 49% dintre cei din Generaţia Z) şi a contextului sociopolitic (55%, respectiv 45%) în acest an, procente în creştere cu cel puţin zece puncte comparativ cu anul trecut, conform studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2022.
Aceste perspective îi determină să fie mai prudenţi în privinţa locului de muncă, astfel că ponderea celor care vor să rămână în aceeaşi companie mai mult de cinci ani a crescut în ultimul an de la 32% la 41% în cazul Millennials, şi de la 21% la 42% în rândurile Generaţiei Z, în timp ce numărul celor care vor să plece mai devreme de doi ani a scăzut de la 44% la 28%, respectiv de la 39% la 29%.
La nivel global, tinerii sunt mai optimişti decât cei din România. Proporţia celor din Generaţia Z care se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei economice s-a redus de la 41% la 37% la nivel global, iar în cazul Millennials, de la 43% la 37%. În privinţa deteriorării contextului sociopolitic, percepţia este stabilă, media globală înregistrând o uşoară scădere, de la 40% la 39% (Gen Z) şi de la 41% la 39% (Millennials).
Principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români este reprezentat de costul tot mai ridicat al vieţii de zi cu zi (51% dintre Millennials şi 32% dintre cei din Generaţia Z). Cu toate acestea, tinerii români spun că îşi pot susţine fără dificultate cheltuielile lunare (63% dintre Millennials şi 57% din Generaţia Z), în timp ce media globală este mai redusă (55%, respectiv 47%). Reprezentanţii Generaţiei Z din România sunt optimişti şi cu privire la pensionare, 55% fiind încrezători că vor avea un venit confortabil în acel moment, în timp ce doar 46% dintre
Millennials au această convingere. La nivel global, media este de doar 41% în ambele cazuri.
Pe de altă parte, proporţia românilor care sunt stresaţi în cea mai mare parte a timpului s-a redus faţă de anul trecut cu zece puncte procentuale în cazul Millennials, la 34%, şi cu trei puncte procentuale, la 48%, pentru Generaţia Z.
Motivele care stau la baza alegerii angajatorului diferă de la o generaţie la alta. Pentru Millennials, cel mai mult contează echilibrul dintre activitatea profesională şi viaţa personală (44%) şi oportunităţile de dezvoltare (37%), iar cei din Generaţia Z sunt mai interesaţi de salariu şi alte beneficii financiare (31%) şi de flexibilitatea programului de lucru (28%).
În prezent, românii Millennials lucrează preponderent la birou (66%), în timp ce 24% activează în sistem hibrid şi doar 6% la distanţă, iar 47% dintre cei din Generaţia Z îşi desfăşoară activitatea în sistem hibrid, 29% la birou şi 22% la distanţă. Pentru viitor, Millennials ar prefera să muncească mai mult în sistem hibrid (62%) şi doar 22% de la birou, iar cei din Generaţia Z – 67% hibrid şi 12% la birou.
Schimbările climatice reprezintă, de asemenea, o preocupare pentru tinerii români, astfel că aceştia fac eforturi pentru a proteja mediul (88% dintre Millennials şi 92% din cei din Generaţia Z). Însă foarte puţini sunt de părere că marile companii iau măsuri pentru a combate schimbările climatice (12%, respectiv 22%), iar în cazul guvernelor, proporţia este şi mai redusă (9%, respectiv 7%).
Studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, ajuns la ediţia a 11-a, a fost efectuat în rândul a peste 14.800 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 8.400 exponenţi ai Generaţiei Z (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2003) din 46 de ţări din întreaga lume.