Cosmin Marinescu: Avem două direcţii esenţiale pentru depăşirea crizei actuale

Criza economică generată de pandemia de coronavirus a afectat semnificativ situaţia finanţelor publice la nivel global, după ani de creştere economică solidă, în care bugetele statale s-au aflat pe un trend general de consolidare, consideră Cosmin Marinescu, consilierul preşedintelui României pe probleme economice.

Potrivit acestuia, în Uniunea Europeană, finanţele publice la sfârşit de 2019 consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre. Celelalte, cu o singură excepţie, se aflau sub pragul de 3% deficit conform criteriilor de convergenţă nominală.

„Excepţie a făcut tocmai România, ale cărei finanţe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilităţii economice, cu deficite înalte în ciuda creşterii economice. Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre ţările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi şi plăţi restante către sectorul privat”, notează Marinescu.

Declanşarea crizei-corona a atras, aproape în mod simultan şi uniform, necesitatea creşterii cheltuielilor sanitare şi a susţinerii unor sectoare economice, prin măsuri de sprijin şi facilităţi fiscale şi financiare. Astfel, deficitele bugetare au explodat la unison pentru toate statele membre, dat fiind şi contextul general de lockdown şi de scădere economică la scară globală.

În privinţa României, deficitul luat în considerare este cel estimat la rectificarea bugetară, nivel care ne plasează, totuşi, în jumătatea superioară a clasamentului european. Însă, trebuie să ne amintim că România a plecat din postura ţării cu cel mai mare deficit bugetar la sfârşit de 2019, ceea ce arată că deteriorarea finanţelor publice nu a fost una comparabilă cu situaţia altor ţări din UE.

Lucrurile nu stau chiar atât de rău

În acest sens, dacă luăm în considerare abaterea deficitul bugetar în raport cu 2019, se poate observa că România se plasează, alături de Bulgaria şi Suedia, în extremitatea pozitivă a clasamentului, printr-o creştere a deficitului bugetar de circa 4,7 puncte procentuale faţă de ponderea deficitului în PIB din anul anterior.

În condiţiile în care reacţiile de răspuns la criza-corona au fost centrate cam pe aceleaşi măsuri în mai toate ţările UE - şomaj tehnic, suspendarea unor obligaţii fiscale şi sprijin pentru finanţarea mediului de afaceri, rezultă că deteriorarea finanţelor publice în cazul României nu a fost una dintre cele mai agresive.

România trece de la cel mai mare deficit în 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorari ale soldului bugetar în 2020. Această „alunecare” moderată indică atât eficienţa măsurilor de intervenţie, cât şi dinamica economică favorabilă.

În această privinţă, la nivelul UE, datele statistice aferente trimestrului 3 arată că toate ţările membre au înregistrat rate consistente de creştere economică, unele chiar cu 2 cifre faţă de trimestrul 2, atunci când economiile europene au atins „fundul prăpastiei” într-un context de lockdown impus de criza sanitară.

România a înregistrat o creştere de 5,6% faţă de trimestrul 2, în condiţiile în care agricultura a tras mult în jos dinamica trimestrială. Astfel, pe primele 3 trimestre, avem o scădere economică de doar 4,6% pe serie ajustată. Confirmarea acestui scenariu plasează România între ţările UE cu evoluţii bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decât anticipările iniţiale.

Ne revenim 

În acest sens, ritmul pozitiv al industriei din ultimele luni este un semnal bun al redresării, care trebuie susţinută în continuare prin investiţii în infrastructură şi prin accesarea fondurilor europene din Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sectoarele construcţiilor şi serviciilor sunt factorii ofertei agregate care vor asigura temperarea ritmului anual negativ al PIB-ului, în ultimele luni ale anului curent.

În condiţiile în care, în trimestrul 4, aportul agriculturii în PIB este mult redus iar industria va continua să evolueze în teritoriu pozitiv, atunci scăderea PIB din 2020 va putea fi recuperată destul de rapid, şi pe măsură ce criza sanitară se va atenua.

Dacă estimările actuale se confirmă, fie şi cu o anumită marjă de abatere, putem spune că România a traversat 2020, anul crizei-corona, cu o scădere economică moderată, dar şi cu o deteriorare moderată a soldului bugetar. Un asemenea scenariu conturează, astfel, premisele raţionale de la care pornim în consolidarea economiei şi a finanţelor publice în anii următori.

„De aceea România are nevoie, poate mai mult ca oricând, de responsabilitate şi viziune strategică, pentru a face saltul pe o curbă a dezvoltării care să ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergenţă reală sustenabilă. În acest sens, politicile de dreapta - axate pe investiţii, inovare, competitivitate şi responsabilitate economică, vor susţine cu adevărat dezvoltarea României.

Avem două direcţii esenţiale: fondurile europene şi reformele structurale!”, consideră Cosmin Marinescu.