Contribuție clawback de 15% pentru toate medicamentele generice

Contribuția clawback se va calcula diferențiat doar pentru două tipuri de medicamente, față de trei în prezent, începând cu trimestrul III al anului, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit sursei citate, un proiect de lege care propune modificarea modului de calcul al contribuției clawback a fost adoptat în şedința de Guvern de miercuri, urmând să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.

Contribuția clawback este o obligație de plată care revine trimestrial deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 77/2011 (privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii).

Potrivit viitorului act normativ, începând cu trimestrul III al anului 2023 contribuția trimestrială se va calcula diferențiat doar pentru două tipuri de medicamente, față de trei în prezent.

Astfel, atât pentru medicamentele produse pe o linie de fabricație din România, cât și pentru cele produse în alte state membre din Uniunea Europeană, se va aplica un regim unitar în funcție de clasificarea medicamentului și nu de statul de proveniență al acestuia, iar contribuția trimestrială va fi diferențiată astfel:

- pentru medicamentele de tip I se menține procentul actual aferent contribuției datorate de 25%;

- pentru medicamente de tip II se propune un procent aferent contribuției datorate de 15%.

Reprezentanții CNAS precizează că prin medicamente de tipul I se înțelege medicamente originale pentru care nu există în ultima lună din fiecare trimestru cel puțin un generic / biosimilar care să îndeplinească condițiile de comercializare pe teritoriul României.

Totodată, pentru medicamente de tipul II se înțelege medicamente originale și generice / biosimilare pentru care există în ultima lună din fiecare trimestru cel puțin un echivalent terapeutic care să îndeplinească condițiile de comercializare pe teritoriul României.

„Măsura vizează deopotrivă menținerea unui mediu favorabil punerii pe piață a medicamentelor cu impact pozitiv în aprovizionarea adecvată și continuă cu produse farmaceutice a populației, cât şi eliminarea riscului declanșării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii de către țara noastră a obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene.”, arată sursa citată.