Consiliul Investitorilor Străini: Măsurile fiscale nu taie din risipa statului

0
Publicat:

Guvernul a adoptat două pachete fiscale pentru redresarea deficitului bugetar, însă deocamdată nu vedem că acestea aduc mari beneficii din perspectiva reorganizării sau restructurării zonei de politici de cheltuieli publice, a declarat, marţi, vicepreşedintele Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel, country managing partner PwC România.

Guvernul a adoptat două pachete fiscale pentru redresarea deficitului bugetar

Deficitul bugetar a fost 9,3%, în 2024, iar discuţiile dintre Guvernul României şi Comisia Europeană au agreat un pact fiscal pe şapte ani de zile, cu o ţintă de deficit bugetar în acest an de 7%, ceea ce e imposibil de realizat. Noi, la acest moment, suntem undeva la 5,4% din PIB şi atunci s-a ajuns la un compromis - 8,4% deficit. Vedem că acest deficit are corespondenţă în diferite zone, în special în mediul privat, din păcate. Deocamdată, nu vedem că pachetele aduc mari beneficii din perspectiva reorganizării sau restructurării zonei de politici de cheltuieli publice. Guvernul a adoptat două pachete fiscale pentru redresarea acestui deficit bugetar. Primul prevede măsuri care au intrat în vigoare la 1 august 2025, cât şi măsuri care intră în vigoare anul viitor, la 1 ianuarie. Cel de-al doilea pachet va fi rediscutat în Parlament, deoarece sunt câteva prevederi pe care le-a adresat Curtea Constituţională, iar modificări la Codul fiscal ne aşteptăm şi în al doilea pachet de măsuri fiscale să intre, de asemenea, la 1 ianuarie 2026. În ce măsură vor contribui aceste două pachete fiscale la reechilibrarea economiei rămâne de văzut, pentru că deocamdată nu vedem decât o pantă descendentă după ceea ce s-a întâmplat în august", a apreciat consultantul, la un forum economic.

În opinia lui Anghel, povara fiscală este una extrem de mare, plecând de la „impozitul de secol trecut", respectiv impozitul pe cifra de afaceri, şi taxa pe stâlp, ambele taxe pe investiţii.

Deci, nici măcar n-am fost originali din perspectiva asta şi cu siguranţă vedem un impact extrem de negativ în investiţii, pentru că ambele sunt taxe pe investiţii, ceea ce într-o astfel de economie, locală, cât şi la nivel global, unde competitivitatea este extrem de importantă, nu face decât să ne aducă neajunsuri. Eu sper, însă, că lucrurile vor arăta mai bine anul viitor şi această volatilitate să scadă. Ne aşteptăm, undeva în vara anului viitor, ca lucrurile să intre oarecum pe un făgaş mai normal", a susţinut Daniel Anghel.

Testul de maturitate

Acesta a menţionat, totodată, că România parcurge, la ora actuală, un test de maturitate, iar ciclul economic demarat în 2015 s-a finalizat. Vicepreşedintele FIC a amintit că ţara a ajuns la un nivel de convergenţă de 80% din media UE, care se regăseşte în puterea de cumpărare, dar a avertizat că trebuie iniţiat un program coerent, care să ia în calcul criteriile şi stagiile şi industriile pentru un plan de ţară.

La o discuţie, săptămâna trecută, cu ministrul de Finanţe spuneam că România are nevoie de un test de maturitate sau că parcurge un test de maturitate, pentru că despre asta este vorba. Ciclul economic, care a început acum zece ani de zile, undeva în 2015, din punctul meu de vedere, s-a finalizat (...) România, în ultimii 20 de ani, a crescut de la un nivel de convergenţă undeva de la 20 şi ceva la sută până la 80% din media Uniunii Europene, ceea ce se vede şi se regăseşte în puterea noastră de cumpărare de la acest moment. Pe de altă parte, trebuie să vedem cum ar trebui să iniţiem la acest moment un program coerent, cu o politică economică coerentă, care să ia în calcul criteriile şi stagiile şi industriile, care sunt industrii strategice pentru România, tocmai pentru a crea un plan de ţară. Ştiţi foarte bine că în politica de la acest moment s-ar putea ca aceste lucruri să fie ceva mai dificile, dar speranţa moare ultima... Vedem că volatilitatea macroeconomică s-a accentuat din cauza deciziilor pe care le-am văzut în anul trecut, anul super-electoral, să spunem aşa, care ştim foarte bine că a slăbit finanţele publice şi asta s-a văzut foarte uşor în creşterea economică de doar 0,8%", a spus Anghel.