Consiliul Fiscal avertizează că bugetul e „foarte încordat“: Estimarea veniturilor din accize, optimistă. Cheltuielile cu pensiile, subestimate

Consiliul Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu, consideră că şi în noua Strategie Fiscal Bugetară elaborată de Guvernul Orban bugetul este foarte încordat, iar veniturile din accize şi TVA sunt supraestimate, în timp ce cheltuielile cu pensiile par subestimate.

„Starea bugetului public, aşa cum sugerează şi noua SFB, rămâne foarte încordată având în vedere puţinătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget, inclusiv din perspectiva asumării aplicării unor active normative (aplicarea legii pensiilor potrivit calendarului în vigoare)”, arată analiza Consiliului Fiscal asupra Strategiei Fiscal Bugetare 2020-2022.

Potrivit instituţiei, evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022 pare a indica o supra-estimare pentru primul an. De asemenea, estimarea veniturilor din accize este considerată de Consiliul Fiscal ca fiind optimistă şi nu ia în considerare recenta abrogare a supraaccizei pentru carburanţi începând din 1 ianuarie 2020. Instituţia consideră relativ riscant ca impactul acestei măsuri să nu fie luat în calcul, având în vedere atât impactul bugetar asociat (estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020), cât şi stadiul avansat al parcursului legislativ al acestei măsuri

Totodată, cheltuielile de asistenţă socială par subestimate începând cu anul 2021 în raport cu estimările MFP din Nota de fundamentare la Legea pensiilor, mai arată instituţia.

Totodată, Nivelul ajustării structurale estimate pentru anul 2020 este de 0,32 puncte procentuale de PIB, acesta fiind considerabil inferior recomandării din noiembrie 2019 a Consiliului Uniunii Europene emise în contextul procedurii de deviaţie semnificativă de a implementa o ajustare structurală de 1% din PIB în 2020.

„De notat că traiectoria deficitului structural avută în vedere în proiecţia la orizontul anului 2022 implică o ajustare structurală cumulată de 1,09% din PIB în 3 ani, mult inferioară pasului standard de ajustare anuală de 0,5% din PIB prevăzut de reglementările europene, o deviaţie semnificativă de la obiectivul pe termen mediu (definit ca deficit structural de 1% din PIB) continuând să persiste la finele orizontului de proiecţie”, afirmă Consiliul Fiscal.

În privinţa ipotezelor referitoare la piaţa muncii, luând în considerare creşterea anvelopei salariale pe ansamblul economiei, proiecţia Comisiei de Prognoză pare mai optimistă în raport cu cea a altor instituţii (de exemplu proiecţia de toamnă a Comisiei Europene din 2019), ecartul fiind semnificativ şi persistent.

„Având în vedere că ipotezele privind piaţa muncii au un impact major asupra prognozei încasărilor bugetare – în principal contribuţiile de asigurări sociale şi impozitul pe venit, datorită senzitivităţii ridicate a acestora la proiecţiile privind piaţa muncii – considerăm că există riscul important al translatării acestei supraevaluări într-o suprabugetare a veniturilor bugetului public”, mai susţine instituţia.

CF apreciază că balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat). Periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale ar fi şi o eventuală reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020.