Companiile nu sunt încă pregătite pentru munca hibridă, deşi 90% din angajaţi îşi doresc acest lucru

Companiile nu au comunicat până în prezent angajaţilor niciun plan privind modul în care îşi vor desfăşura activitatea după încheierea pandemiei COVID-19, alimentând astfel o degradare a relaţiei cu aceştia, potrivit ediţiei 2021 a studiului EY „Work Reimagined Employer Survey”.

Datele analizate arată că 79% dintre angajatori intenţionează să facă o serie de modificări, de la moderate la semnificative, către un regim de muncă hibrid, pentru care ar opta 90% dintre angajaţi, care îşi doresc flexibilitate în alegerea locului şi programului de muncă. Cu toate acestea, doar 40% dintre angajatori şi-au comunicat aceste planuri, generând o stare de nemulţumire în rândul angajaţilor pe temele cheie care ţin de transparenţă, flexibilitate, cultură şi productivitate. 

În pofida conştientizării importanţei unui regim de muncă flexibil pentru angajaţi, studiul relevă că 35% dintre angajatorii respondenţi vor ca toţi angajaţii lor să revină la un program de lucru integral la birou după încheierea pandemiei. Deşi opţiunea este de înţeles pentru unii angajatori care activează în sectoare în care prezenţa la locul de muncă este necesară, aceeaşi opinie există şi în rândul organizaţiilor care şi-ar putea desfăşura activitatea în mod virtual, dar care doresc prezenţă fizică la birou.

În privinţa celor mai mari riscuri care ar putea apărea odată cu trecerea la un sistem de lucru hibrid, altele decât cele legate de sănătatea fizică, aproape jumătate (45%) dintre angajatori au menţionat capacitatea lor de a evalua corect şi echitabil situaţiile în care unele posturi impun sau nu un program sau un loc de muncă fix. O altă preocupare majoră menţionată de 43% dintre angajatori este modul în care ar putea reţine talentele şi asigura flexibilitatea, în timp ce pentru 40% modelul de lucru hibrid reprezintă un pericol pentru cultură, creativitate şi colaborare.  

Alte riscuri identificate în rândul angajatorilor vizează dezvoltarea următoarei generaţii de resurse umane (39%), stabilirea şi măsurarea productivităţii (36%), perfecţionarea/recalificarea angajaţilor pentru noile modalităţi de a munci (30%), adoptarea noilor tehnologii pentru a susţine munca hibridă (28%) şi îmbunătăţirea stării de bine a angajaţilor (28%).

În pregătirea întoarcerii la birou, siguranţa la locul de muncă devine, de asemenea, un aspect important.

Conform studiului, 43% dintre respondenţi spun că vor impune angajaţilor să fie vaccinaţi cu schema completă înainte de a reveni la munca de la birou, iar un procent similar (42%) plănuieşte să stimuleze vaccinarea, de exemplu prin acordarea de zile libere, în condiţiile prevăzute de lege.

Mai mult, 51% dintre angajatorii respondenţi intenţionează să reducă numărul călătoriilor în interes de serviciu după pandemie, în timp ce 66% dintre angajaţii respondenţi îşi doresc ca acestea să se reia.

Claudia Sofianu, Partener, lider EY People Advisory Services România şi CESA, a declarat: „Analiza faţă în faţă a datelor provenite din studiul nostru global despre perspectivele angajaţilor cu cele noi, despre aşteptările angajatorilor, punctează mai multe zone de nealiniere decât cele cu direcţie comună. Este de înţeles, aşadar, de ce mulţi angajatori au decis să îşi amâne planurile sau comunicarea efectivă a acestora.

Totuşi, absenţa clarificărilor şi a prezentării modului în care îşi vor desfăşura activitatea în viitor duce inevitabil la înrăutăţirea relaţiei cu angajaţii. De aceea, în absenţa unor decizii strategice categorice, este necesară implementarea rapidă a elementelor în care interesele celor două părţi converg, pas cu pas, inclusiv pentru a nu mări decalajul de atractivitate faţă de angajatorii mai hotărâţi către deciziile favorabile agendei angajaţilor.”

Pe temele esenţiale ale culturii şi productivităţii există însă o aliniere de direcţie între angajaţi şi angajatori: aproape trei sferturi (72%) dintre angajatorii respondenţi sunt de părere că de la începerea pandemiei provocate de COVID-19 cultura la locul de muncă s-a îmbunătăţit, mai mult faţă de cei 48% dintre angajaţii respondenţi, iar 82% dintre angajatori cred că productivitatea poate fi măsurată acum indiferent de locul de desfăşurare a activităţii, comparativ cu 67% dintre salariaţi.