Comisia Naţională de Prognoză rămâne optimistă în privinţa creşterii economice

Comisia Naţională de Prognoză estimează în continuare că economia românească va creşte cu 5,2% în acest an, în ciuda avertismentelor instituţiilor europene şi ale analiştilor că acestă cifră nu este realistă.

Creşterea economiei româneşti va fi de 5,2% în acest an, confirmă cele mai noi date ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), incluse în „Prognoza pe termen mediu 2017 - 2020 - varianta de primăvară 2017”, deşi numai această instituţie şi Guvernul sunt atât de optimiste în privinţa acestor cifre.

Datele CNP arată că PIB-ul va fi de 816,5 miliarde lei, în acest an, în timp ce soldul balanţei comerciale va fi negativ, de 11,55 miliarde lei, accentuându-se faţă de cel de anul trecut, de 10 miliarde lei. Deficitul contului curent va fi de minus 2,4%, în timp ce FMI îl estimează la minus 2,8%.

De asemenea, instituţia prognozează o scădere a consumului final de la 6,9% anul trecut la 6,3% anul acesta, în timp ce consumul individual efectiv al gospodăriilor va scădea şi el de la 7,3% la 6,8%, iar cel al administraţiei publice se va micşora de la 3,3% la 1,6%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit recent prognoza de creştere economică pentru România, de la ritmul prognozat anterior de 3,8% la cel de 4,2%, pentru anul 2017. Totodată, Comisia Europeană estimează o creştere a economiei României, în acest an, de 4,4%, mai mare decât a FMI. Cu toate acestea, estimările celor două instituţiii rămân mai rezervate decât aşteptările optimiste ale Guvernului. Premierul Sorin Grindeanu a reacţionat, ulterior, spunând că îşi păstrează opinia că economia va înregistra, în acest an, o creştere de 5,2%.

Pentru 2018, FMI prognozează că economia României va avansa cu 3,4%, însă prognoza CNP este din nou mult mai mare, estimând un avans de 5,5%.

Prognoza CNP este cea pe care Guvernul şi-a fundamentat bugetul de stat pe acest an, iar numeroşi analişti au acuzat că aceasta a fost cosmetizată pentru a justifica „propunerile faraonice” ale Executivului, după cum spunea vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, liberalul Florin Cîţu.

Şeful delegaţiei FMI în România, Reza Baqir, a declarat în martie, la finalul unei misiuni a Fondului, că măsurile economice luate de Guvern vor duce deficitul bugetar al României din în acest an la 3,7% din produsul intern brut (PIB), urmând ca dezechilibrul bugetar să atingă 3,9% din PIB în 2018. Guvernul a anunţat însă că deficitul bugetar nu va depăşi în acest an pragul de 3% din PIB impus de tratatele europene.

Primul avertisment de la o agenţie de rating

Agenţia de rating Moody's avertizează că România are deficite tot mai mari şi se aşteaptă la o creştere a vulnerabilităţii ţării la şocuri financiare externe. Analiştii se aşteaptă la o creştere a datoriei publice pe termen mediu, după ce aceasta a scăzut în ultimii doi ani. Experţii avertizează că măsurile de relaxare fiscală şi creşterea datoriei publice arată că România nu a profitat suficient de condiţiile favorabile ale pieţei pentru a-şi reduce semnificativ datoria şi a-şi reface rezervele financiare pierdute în urma crizei financiare. Potrivit lor, este de aşteptat ca situaţia să se deterioreze în anii ce vor urma, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal şi a măsurilor suplimentare introduse de Guvern.