Comisia Europeană: Deficitul bugetar riscă să depășească ținta asumată de Guvern și în 2024

Comisia Europeană a avertizat că deficitul bugetar ar urma să depășească și în acest an ținta asumată de Guvern, după ce și anul trecut a ratat ținta.

Raportul „Semestrul European” realizat de Executivul comunitar arată că depășirea țintei deficitului bugetar și în 2024 ar afecta deficitul de cont curent și îndatorarea externă, fapt ce ar putea face ca România să devină mai vulnerabilă la schimburile de opinie ale investitorilor.

Comisia mai avertizează că România este predispusă la efectele de contagiune din Germania și Italia, de a căror economie este foarte dependentă. Instituția mai arată că pachetul de consolidare fiscală adoptat recent va fi de ajutor, reprezintă un pas în direcția corectă, dar este insuficient, este nevoie de mai mult.

Comisia Europeană arată că economia României a încetinit în 2023, dar se preconizează o accelerare în 2024, deși riscurile de scădere rămân semnificative. Potrivit previziunilor intermediare de iarnă 2024 ale Comisiei, se preconizează că în 2024 și 2025 creșterea economică se va accelera treptat până la aproximativ 3%, susținută de o creștere robustă a veniturilor reale disponibile ale gospodăriilor, pe măsură ce inflația continuă să scadă și condițiile financiare se îmbunătățesc.

Comisia avertizează că impact negativ asupra creșterii ar putea avea o creștere mai mică decât cea preconizată în cazul partenerilor comerciali ai României, o dezinflație mai lentă sau o redresare mai îndelungată a consumului privat, împreună cu întârzieri în absorbția fondurilor UE.

Deficitul de cont curent, un adevăr tot mai pregnant în economia românească

În ultimii ani, deficitul de cont curent al României s-a menținut la un nivel ridicat, în paralel cu deficite publice constant mari. Deficitul de cont curent a fost finanțat parțial prin fonduri UE considerabile și investiții străine directe (ISD), consolidând productivitatea și creșterea producției României.

Deficitul extern a crescut treptat în ultimul deceniu, devenind substanțial în ultimii ani, pe măsură ce deficitul public a crescut și el.

Astfel, în pofida creșterii foarte puternice a PIB-ului nominal și a veniturilor publice, deficitul public general a rămas mare, de 6,3% din PIB în 2022, în scădere doar ușor față de 7,2% din PIB în 2021, din cauza creșterii rapide a cheltuielilor publice.

Consolidarea fiscală s-a oprit în 2023, arată instituția. Se estimează că obiectivul de deficit de 4,4% din PIB stabilit în programul de convergență pentru 2023 (care a fost, de asemenea, obiectivul stabilit de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv) a fost ratat cu mult.

Anul trecut, Comisia a estimat că deficitul public general a ajuns la 6,3% din PIB în termeni ESA, ceea ce reprezintă aproximativ același nivel ca în 2022.

Acest lucru s-a datorat, în principal, cheltuielilor publice ridicate, în special pentru transferurile sociale, parțial din cauza măsurilor pentru a face față consecințelor crizei energetice (deși costul a fost parțial compensat de veniturile excepționale ale companiilor producătoare de energie). În plus, veniturile publice au fost mai mici decât se preconiza din cauza activității economice mai slabe.

Comisia susține astfel că „nu au fost luate măsuri suficiente pentru a rezolva problema deficitului bugetar ridicat”.

Conform Comisiei, riscurile la adresa sustenabilității fiscale sunt scăzute pe termen scurt, dar medii pe termen mediu și lung.

Piața forței de muncă rămâne tensionată și, deși presiunile asupra cererii interne s-au atenuat, salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea eroda competitivitatea costurilor în timp.

Instituția spune că evoluția recentă a salariilor și a prețurilor poate avea un impact negativ asupra competitivității costurilor și trebuie monitorizată cu atenție. În 2021 și 2022, creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă (ULC) a fost în linii mari în concordanță cu cea din UE, iar România nu a pierdut teren în ceea ce privește competitivitatea costurilor. Acest lucru s-a schimbat în 2023, când salariile nominale au crescut cu aproximativ 15%, iar cele reale cu aproape 5%, cu mult peste productivitatea muncii. În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, competitivitatea în afara costurilor continuă să fie afectată de blocaje structurale, care apasă asupra investițiilor și exporturilor.

În general, vulnerabilitățile României persistă și lasă țara expusă la șocuri, dacă nu se iau măsuri de politică în curând, subliniază Comisia. Îmbunătățirea recentă a conturilor externe și moderarea dinamicii prețurilor reprezintă evoluții pozitive. Cu toate acestea, aceste tendințe rămân fragile.

Pentru a evita o nouă creștere a vulnerabilităților, sunt necesare politici adecvate, în special având în vedere deficitul public persistent și ridicat.