Comisia Europeană atrage atenţia Guvernului că strategia de alocare a fondurilor UE reflectă în continuare dezechilibre şi lipsă de priorităţi

Comisia Europeană (CE) a atenţionat Guvernul că alocarea bugetară propusă în Acordul de Parteneriat pentru banii UE 2014-2020 reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare, iar mecanismele de detectare şi prevenire a conflictelor de interese la achiziţii trebuie aplicate.

„Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare“, atenţionează oficialii CE, în documentul transmis autorităţilor române şi prezentat de Mediafax.

Ei arată că descrierea priorităţilor de finanţare este lipsită de o prioritizare clară şi acoperă o gamă largă de intervenţii, prin introducerea serviciilor publice locale furnizate de companii publice şi private, fiind nevoie ca această abordare să fie revizuită.

În privinţa planificării pentru transport, se atenţionează că nu sunt suficient descrise contextul trasnaţional şi legăturile internaţionale cu ţările vecine.

Se arată totodată că autorităţile române vor trebui să furnizeze un sumar al planurilor de acţiune avute în vedere pentru condiţionalităţile ex-ante care nu au fost îndeplinite, în întregime sau pe criterii specifice, în cazurile în care Comisia are o opinie contrară. 

Pentru aceste condiţionalităţi, Comisia îşi rezervă evaluarea finală cu privire la posibilul prejudiciu semnificativ asupra eficientei şi concretei îndepliniri a unor obiective specifice până la momentul în care aceste programe vor fi transmise şi toată informaţia necesară e pusă al dispoziţie. Comisia atrage deja atenţia României asupra eventualelor riscuri semnificative rezultate din adoptarea şi implmentarea târzie a acestor strategii.

Un alt avertisment este că mai multe condiţii pentru sectorul de ape reziduale şi pentru sectorul de deşeuri nu sunt decât parţial îndeplinite, aceeaşi observaţie fiind transmisă şi pentru sectorul tinerii pe piaţa muncii şi reducerea sărăciei.

În cazul achiziţiilor publice, Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a acestei condiţionalităţi. Oficialii europeni arată că, în pofida progresului recent, dar timid, sistemul de achiziţii publice necesită în continuare o îmbunătăţire semnificativă pentru a putea fi considerat eficient. 

Transparenţa procedurilor de acordare a contractelor de achiziţii publice este periclitată de lipsa de coerenţă şi consistenţă a opiniilor formulate de diferite instituţii. Mecanismele de detectare şi prevenire a conflictelor de interese trebuie implementate în mod efectiv, indiferent de sursa de finanţare.

Comsiia mai atenţionează că nu este îndeplinită condiţionalitatea legată de ajutorul de stat, că rolul Consiliului Concurenţei trebuie clarificat pentru a asigura respectarea prevederilor privind ajhutorul de stat şi că România ar trebuie să evalueze necesitatea modificării legii ajutorului de stat, în vederea modernizării acestui proces.

Mai puteţi citi:

Cererile de finanţare prin PNDR în perioada 2014-2020 se vor putea depune şi online. Ce paşi trebuie urmaţi

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă că va primi on-line cererile de finanţare ale investitorilor în agricultură prin intermediul portalului apdrp.ro.

Agricultorii brăileni nu se înghesuie să îşi vizeze carnetele de rentă viageră

Agricultorii brăileni nu prea se grăbesc să îşi vizeze carnetele de rentă viageră agricolă. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Brăila a anunţat că doar jumătate din potenţialii beneficiari ai rentei viagere din judeţul Brăila au venit la sediul local al agenţiei pentru a-şi viza carntetele.

A fost sau n-a fost România grânarul Europei? Cum se măsluiau în comunism producţiile pentru planul cincinal şi unde ajungeau cerealele de la noi

Între goana pentru export şi propaganda comunistă, producţiile raportate pe vremea lui Ceauşescu ajungeau să depăşească, în cifre, chiar şi recordurile mondiale. Totuşi, era România cu adevărat grânarul Europei? Şi dacă da, cu ce preţ? Unii oameni spun că statisticile erau complet modificate, în timp ce alţii îşi amintesc cu ce eforturi se atingeau planurile.

Judeţul Teleorman, de la grânarul ţării, la speranţele puse în investitorii chinezi

Teleormanul se număra printre grânarii ţării în urmă cu trei decenii. De la poziţiile fruntaşe obţinute în domeniul agricol în întrecerile pe ţară , din vremea fostului regim, judeţul a ajuns să ocupe poziţii ruşinoase în majoritatea statisticilor economice actuale. Reforma agrară, după anii 90, s-a dovedit un proces prea costisitor pentru ţăranul de rând din Teleorman şi unul păgubos pentru judeţ. Speranţele se pun acum în investitori.

Agricultura României în anul 2013: producţii maxime, randamente minime

Recoltele de cereale, fructe şi legume obţinute de agricultori au ajuns anul trecut la niveluri-record, dar raportate la suprafeţele cultivate suntem la coada clasamentelor europene.