Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică a României pentru anul viitor la 2,2%

Comisia Europeană a modificat prognoza privind creşterea economică a României pentru 2014 de la 2,5%, la 2,2%, anticipând ca factori pozitivi efectul reformelor structurale şi cererea internă, în timp ce evoluţia exporturilor va fi afectată de situaţia externă şi de condiţiile dificile de creditare.

Astfel, Executivul european anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) va creşte anul viitor cu 2,2%, confirmând totodată prognoza de plus 1,6% pentru 2013, în linie cu aşteptările FMI şi ale Guvernului, potrivit prognozei economice de primăvară, prezentată vineri de Executivul de la Bruxelles.

Pentru anul viitor, FMI anticipează o creştere de 2% a PIB-ului României, potrivit prognozei economice mondiale publicată în aprilie.În prognoza economică de iarnă, publicată în februarie, CE anticipa pentru România o creştere economică de 1,6% în acest an şi 2,5% în 2014. Economia României va fi susţinută anul viitor de efectul reformelor structurale adoptate în zona de producţie şi pe piaţa forţei de muncă, antipează Comisia.

Principalul motor al economiei va fi cererea internă, atât investiţiile, cât şi consumul privat, în timp ce exporturile vor aduce o contribuţie negativă la creşterea economică, se arată în raportul publicat vineri.Condiţiile dificile de finanţare şi procesul de dezintermediere prin care trec băncile vor afecta creditul către economie şi vor limita creşterea exporturilor, anticipează CE.

Cererea externă va înregistra de asemenea o evoluţie negativă, din cauza situaţiei economice dificile a principalilor parteneri comerciali din Europa.

Deficitul de cont curent se va menţine sub 4% din PIB în 2013 şi 2014, la 3,9%, respectiv 3,8%, estimează CE.Creşterea economică ar putea depăşi estimările în cazul unui an agricol peste aşteptări sau unei bune absorbţii a fondurilor UE.Pe de altă parte, PIB-ul ar putea fi influenţat negativ de o încetinire peste aşteptări a creditului intern.

CE a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru zona euro de la -0,3% la -0,4% în acest an, după o contracţie de 0,6% în 2012. Dacă cifrele se vor confirma, zona euro va înregistra pentru prima dată doi ani consecutivi de declin al producţiei economice.

Şomajul din zona euro va rămâne la cote ridicate şi va atinge 12,2% în acest an, iar revenirea economică depinde aproape în exclusivitate de exporturi, pe fondul crizei datoriilor de stat şi problemelor din sectorul bancar, se spune în raport.

Scăderea dobânzilor, generalizată la nivelul UE, nu se face încă simţită în eonomia reală, noteză CE.Banca Centrală Europeană a redus joi rata dobânzii de politică monetară din zona euro cu 0,25 puncte procentuale, la 0,5%, un nou minim record, încercând astfel să stimuleze creditarea către economie.

Deficitul de cont curent al României se va menţine sub 4% din PIB în 2013 şi 2014, la 3,9%, respectiv 3,8%, estimează CE.Creşterea economiei româneşti ar putea depăşi estimările în cazul unui an agricol peste aşteptări sau unei bune absorbţii a fondurilor UE.Pe de altă parte, PIB-ul ar putea fi influenţat negativ de o încetinire peste aşteptări a creditului intern.

CE anticipează că şomajul din România se va menţine sub 7% în 2013 şi 2014, în timp ce şomajul în rândul tinerilor va scădea uşor, dar va rămâne la cote ridicate.

În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia estimează că indicatorul va urca la 4,3% în acest an, pe fondul revenirii economice şi liberalizării preţurilor în domeniul energiei. Pentru 2014, inflaţia medie anuală ar urma să coboare la 3,1%, anticipează CE.Preţurile la alimente îşi vor încetini semnificativ creşterea în acest an, în special în semestrul al doilea, datorită efectului de bază, estimează executivul european.

România, printre cele trei candidate la ieşirea din procedura de deficit excesiv


România, Letonia şi Lituania sunt cele trei candidate evidente la ieşirea din procedura de deficit excesiv, a declarat, vineri, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, la Bruxelles, cu prilejul prezentării previziunilor economice de primăvară pentru 2013 şi 2014.

„Letonia şi România au redus amândouă deficitul sub 3% anul trecut, 2012, şi se menţin sub valoarea de referinţă în previziunile pentru 2013 şi 2014. De aceasta, ambele ţări par a fi ferm pe drumul către o corectare sustenabilă a deficitului lor excesiv şi deci se îndreaptă spre ieşirea din procedura de deficit excesiv“, a declarat Olli Rehn în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor două ţări li s-ar putea alătura şi Lituania, care a avut în 2012 un deficit aproape de valoarea de referinţă de 3%. 'Cum datoria sa este sub 60% din GDP ar fi eligibilă pentru regula care ia în calcul costul net al unei reforme sistemice naţionale. De aceea, Lituania poate fi o candidată pentru abrogarea procedurii', a adăugat Rehn.

Comisia Europeană (CE) a prezentat astăzi previziunile economice de primăvară pentru următorii doi ani privind statele membre, care acoperă PIB-ul, inflaţia, şomajul, deficitul şi datoria publice, precum şi alţi indicatori.