Comisia Europeană a deschis anul trecut 31 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României

Comisia Europeană a deschis anul trecut împotriva României 31 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise, dintre care cinci vizează politica de mediu.

În 2018, Comisia a deschis în total 644 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Este vorba despre o scădere cu 10% în raport cu 2017, când au fost deschise 716 proceduri.

La data de 31 decembrie 2018, România avea 59 de cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligaţiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă şi/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor şi deciziilor. De asemenea, 31 de cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.

Raportul anual pentru 2018 indică o uşoară creştere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri).

„Astfel, după ce în 2016 a atins un maxim raportat la ultimii cinci ani, numărul de proceduri a început să se stabilizeze, în 2018 reducându-se cu 5 % faţă de 2016. Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate şi transporturi, precum şi de piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetăţenii şi întreprinderile nu îşi pot exercita drepturile şi nu au acces la beneficiile conferite de legislaţia UE”, se arată într-un comunicat al CE.

În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce priveşte valorile limită ale PM10 şi ale dioxidului de azot (NO2), precum şi sistemele de monitorizare din întreaga UE.

Începând cu anul 1984, în urma unei solicitări formulate de Parlamentul European, Comisia prezintă un raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE în cursul anului precedent. Parlamentul European adoptă apoi o rezoluţie privind raportul Comisiei.