Comisia Europeană a aprobat Planul fiscal al României de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani

Comisia Europeană a avizat planurile fiscale al României pentru reducerea deficitului bugetar pe șapte ani, aviz pozitiv primind și alte 19 state.

„Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat”, se arată în informarea CE.

Comisia și-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri prezentate.

Comisia consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerințele noului cadru și stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente. Este vorba despre următoarele state membre: Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Pentru aceste state membre, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Țărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informațiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie.

Comisia evaluează încă planul fiscal pe termen mediu al Ungariei.

Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Prelungirea este susținută de un set de angajamente în materie de reformă și investiții incluse în planuri fiscale. În toate cele cinci cazuri, Comisia a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franței, Italiei, Spaniei și României.

Evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2025

De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro și a examinat dacă acestea reprezintă măsuri adecvate într-o primă fază pentru punerea în aplicare a planurilor respective pe termen mediu.

Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare se axează pe creșterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, analizând dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiția ca astfel de planuri să fie disponibile și să fie considerate conforme cu noul cadru.

Statele care nu respectă recomandările bugetare

Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce șapte nu le respectă integral, unul nu le respectă și unul riscă să nu le respecte:

Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croația și Franța sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane.

Estonia, Germania, Finlanda și Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) și/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăși plafoanele respective.

Se consideră că Luxemburgul, Malta și Portugalia nu respectă pe deplin recomandarea: deși cheltuielile lor nete sunt preconizate a se situa în limitele plafoanelor, aceste state nu elimină treptat măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, astfel cum a recomandat Consiliul.

Se consideră că Țările de Jos nu respectă recomandarea, deoarece cheltuielile nete sunt estimate a depăși plafoanele.

Conform evaluării, Lituania riscă să nu respecte recomandarea, deoarece se preconizează că cheltuielile nete vor depăși ratele pe care Comisia le-ar considera ca fiind un prim pas adecvat în punerea în aplicare a noului cadru de guvernanță economică.

Ce trebuie să facă România și alte 7 state

Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este așa-numita „componentă corectivă” a Pactului de stabilitate și de creștere.

Actualul pachet de toamnă prezintă recomandările Comisiei privind traiectoriile multianuale ale cheltuielilor nete în vederea corectării deficitului excesiv pentru cele opt state membre (Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia) care fac în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

Pentru majoritatea acestor state membre, traiectoriile corective se bazează pe traiectoriile cheltuielilor nete pe care statul membru le-a stabilit în planul său pe termen mediu. Acest lucru este în concordanță cu accentul puternic pus pe asumarea la nivel național a angajamentelor bugetare în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică.

În absența unui plan sau a unei recomandări privind planul pe termen mediu, așa cum este cazul Belgiei și al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind PDE se bazează pe traiectoria de referință de patru ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai recente date.

Pachetul include, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru Austria și Finlanda, care evaluează respectarea de către aceste state membre a criteriului deficitului.

Austria a raportat un deficit preconizat peste valoarea de referință de 3 % din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu estimează o reducere sub valoarea de referință de 3 % din PIB în 2025 sau 2026, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Prin urmare, Comisia va avea în vedere să propună Consiliului să stabilească existența unui deficit excesiv în Austria. Autoritățile austriece și-au exprimat intenția de a lua măsurile necesare pentru a aduce deficitul sub 3 % în 2025. Comisia este pregătită să evalueze noile măsuri de îndată ce acestea vor fi convenite în mod oficial de guvern și vor fi prezentate cu suficiente detalii.

În cazul Finlandei, care a raportat, de asemenea, un deficit preconizat de peste 3 % din PIB pentru 2024, Comisia nu intenționează să propună deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se estimează că deficitul nu va mai depăși valoarea de referință începând deja cu anul 2025, fără a fi nevoie de măsuri de politică suplimentare.

Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programelor

Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară (Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania), concentrându-se asupra capacității lor de rambursare. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre își mențin capacitatea de a-și rambursa datoria.

Ce urmează

Consiliul și Eurogrupul urmează să discute despre elementele prezentate în pachetul bugetar de toamnă al semestrului european.

După ce planurile pe termen mediu sunt aprobate de Consiliu, Comisia va monitoriza dacă statele membre respectă angajamentele cuprinse în planurile respective pentru întreaga perioadă acoperită de plan. Statele membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate pentru a facilita eficacitatea monitorizării și a punerii în aplicare.

În următoarele săptămâni, Comisia va prezenta a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european, incluzând strategia anuală privind creșterea durabilă, recomandarea privind zona euro, raportul privind mecanismul de alertă și propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă.