Comisia de Prognoză estimează o scădere accentuată a importurilor de gaze în 2023

Comisia de Prognoză estimează pentru acest an o scădere accentuată, cu 23,1%, a importurilor de gaze naturale din România.

Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale este estimată să crească cu un ritm mediu anual de 3,6%, în perioada 2023-2026, după o scădere de 1,1% (la 7,343 milioane tep) în 2022.

Mai exact, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP preconizează pentru 2023 o creştere a producţiei de gaze cu 5,6% (la 7,755 milioane tone echivalent petrol), pentru 2024 de 2,3% (la 7,935 milioane tep), pentru 2025 de 2,7% (la 8,15 milioane tep) şi pentru 2026 de 3,8% (la 8,455 milioane tep), informează Agerpres.

Situația privind importurile

În ceea ce priveşte importurile de gaze naturale, pentru 2023 este prognozată o scădere accentuată, cu 23,1%, tendinţă care se va menţine până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%.

Astfel, pentru acest an sunt estimate importuri de 1,845 milioane tep, pentru 2024 de 1,79 milioane tep (minus 2,8%), pentru 2025 de 1,755 milioane tep (minus 2,1%) şi pentru 2026 de 1,725 milioane tep (minus 1,8%).

Anul trecut, importul de gaze naturale a înregistrat o scădere de 16,5%, ajungând la circa 2,4 milioane tep, în timp ce exporturile s-au situat la 470.000 tep.

CNSP estimează şi o creştere a consumului intern de 1,9%, în 2023, urmând ca în perioada 2024-2026 să se înregistreze o creştere cu un ritm mediu anual de 2,8%, mai accentuat în partea a doua a intervalului de prognoză.

„Conform datelor statistice, consumul intern de gaze naturale din 2021 s-a realizat pe baza majorării consumului la nivelul populaţiei (+17,9%, cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale) şi în mai mică măsură a industriei (+3,1%, contribuţie de un punct procentual), în timp ce intrările în transformare şi consumul în celelalte ramuri au avut un aport negativ, cumulat de 0,4 puncte procentuale.

Aceste creşteri au fost însă anihilate de restrângerea consumului intern la nivelul anului 2022. Pentru perioada de prognoză 2025 -2026, contribuţia cea mai importantă va reveni intrărilor în transformare, pe măsură ce s-a presupus înlocuirea producerii de energie electrică pe bază de cărbune cu cea pe baza gazelor naturale.

Conform metodologiei de calcul care stă la baza prognozei, producţia de energie din termocentrale pe bază de gaze naturale va fi utilizată în continuare ca o supapă de echilibru pentru întregul set de resurse de energie electrică. (...) În momentul de faţă există capacităţi de producţie pentru energia electrică pe bază de gaze naturale ce pot fi puse în funcţiune pe termen scurt sau mediu, ca de exemplu termocentrala de la Iernut, scenariul de prognoză luând în calcul accesul la investiţie începând cu anul 2025", precizează CNSP.