Video Colosul energetic din Retezat intră în modernizare după patru decenii. Investiție uriașă la hidrocentrala de pe Râul Mare

Aproape 200 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea hidrocentralei Retezat, una dintre cele mai mari din România, inaugurată în urmă cu patru decenii și rămasă printre cele mai mari din România.

Patru decenii au trecut de la inaugurarea hidrocentralei Retezat, construită în perioada 1975 - 1986, iar complexul hidroenergetic de pe Râul Mare (Hunedoara) se pregătește în 2026 pentru o nouă etapă importantă în istoria sa îndelungată.

În 2025, Hidroelectrica a lansat licitația pentru atribuirea lucrărilor de retehnologizare a hidrocentralei Retezat, parte a Amenajării hidroenergetice Râul Mare – Retezat. Contractul este estimat la peste 193 de milioane de euro și va avea o durată de 72 de luni (șase ani).

„Retehnologizarea C.H.E. Râul-Mare Retezat urmărește eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului (100/110 MW) și creșterea puterii acestuia de la 167,5 MW la minimum 181 MW, optimizarea costurilor pe MWh produs, creșterea veniturilor din servicii de sistem, îmbunătățirea performanțelor și rentabilității investiției, punerea în siguranță a tuturor lucrărilor amenajării, adaptarea la legislația în vigoare, reducerea impactului asupra mediului, scăderea cheltuielilor cu materialele și activitățile de întreținere, obținerea unui ciclu de viață conform H.G.R. nr. 2139/2004 și utilizarea de materiale și tehnologii nepoluante”, arată Hidroelectrica.

Proiectul mai vizează fabricarea, montajul și punerea în funcțiune a noilor turbine hidraulice, a generatoarelor electrice, a sistemelor de automatizare SCADA și a altor echipamente hidromecanice, ca vanele fluture și vanele sferice. De asemenea, va fi modernizată stația electrică de transformare a centralei. Lucrările ar urma să asigure funcționarea în siguranță a amenajării hidroenergetice pentru cel puțin încă 30 de ani.

Procedura de licitație este în derulare, finalizarea acesteia fiind așteptată în 2026. Consorțiul format din Cobra Instalaciones y Servicios S.A. (lider), o companie de infrastructură energetică din Spania, și Andritz Hydro GmbH, companie austriacă specializată în echipamente pentru hidrocentrale, a depus o ofertă pentru realizarea investiției.

40 de ani de funcționare neîntreruptă a Hidrocentralei Retezat

Hidrocentrala Râul Mare – Retezat a fost inaugurată în primăvara anului 1986 și a rămas una dintre cele mai mari construcții subterane de acest tip din România. Are o cădere de apă de 582,5 metri și un volum echivalent al unei clădiri de 15 etaje. În interiorul ei sunt două turbine Francis, care însumează o putere instalată de 335 MW.

Din cauza unor deficiențe și a uzurii, cele două turbine nu au putut funcționa la capacitatea maximă. Totuși, hidrocentrala din Retezat a rămas în topul centralelor hidroelectrice alături de Porțile de Fier I, Lotru și Porțile de Fier II.

„Uzina hidroelectrică Retezat realizează amenajarea pentru producerea de energie prin captarea debitelor Râului Mare în Lacul Gura Apelor, a debitelor cursurilor de apă întâlnite de aducțiunea secundară Râu Bărbat și a debitelor cursurilor de apă întâlnite de aducțiunea principală. Această amenajare a apărut ca nevoie a aplanării vârfului de sarcină într-un moment în care industria românească era în plină dezvoltare. Cu ajutorul lacului se efectuează, de asemenea, și o regularizare multianuală a debitelor”, arată inginerul Flavius Dilertea, în prezent primar al comunei Râu de Mori, în lucrarea dedicată proiectului hidroenergetic.

Lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare - Retezat au început în ianuarie 1975. Planurile inițiale vizau realizarea în numai cinci ani a barajului Gura Apelor din Retezat, aflat la peste 1.000 de metri altitudine, a lacului de acumulare de peste 400 de hectare de la Gura Apelor, și a hidrocentralelor Retezat şi Clopotiva, din aval, situate pe valea Râului Mare.

Investiția a fost evaluată la peste 250 de milioane de dolari, iar statul român a obținut un împrumut de 50 de milioane de dolari de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Și-a luat angajamentul să reducă la minimum impactul proiectului asupra mediului, într-o zonă sălbatică din Munții Retezat.

Peste 12.000 de oameni au fost implicați în proiect, de la ingineri specializați în construcția barajelor și amenajărilor hidroenergetice, la muncitori, tineri brigadieri, militari și chiar elevi veniți în tabere școale.

Momentul istoric din 1986

La construcția barajului s-au folosit peste nouă milioane de metri cubi de rocă, iar Lacul Gura Apelor are o suprafață maximă de aproximativ 420 de hectare, o adâncime de peste 160 de metri și o capacitate de 210 milioane de metri cubi de apă. Apa este condusă printr-o galerie subterană betonată, lungă de peste 18 kilometri, spre centrala Retezat, unul dintre principalii producători de energie electrică din România. O altă galerie secundară, de 30 de kilometri, captează apele pâraielor nordice ale Retezatului.

„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-a ridicat în calea apelor un baraj de anrocamente cu miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986 îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare – Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia, care a derulat lucrările.

Prima turbină a hidrocentralei Retezat, de 167,5 MW, a intrat în funcțiune în mai 1986, iar a doua și centrala Clopotiva (de 14 MW) în perioada următoare. Condițiile de lucru din munți au fost extrem de dificile, au dus la mai multe accidente tragice pe șantier și puteau compromite funcționarea hidrocentralei

„Specialiștii au calculat cu responsabilitate ceea ce trebuia făcut, dar nu au reușit să prevadă exact unele taine ale naturii ascunse în adâncuri. Iar muntele a oferit surprize. În zone foarte apropiate au fost întâlnite condiții geologice diferite. Pe aducțiunea principală s-au produs surpări și inundații, care au impus schimbarea, din mers, a tehnologiilor de săpare și betonare. Tot din cauza condițiilor geologice dificile, tavanul „cavernei” pentru centrala subterană a fost realizat și consolidat cu greu, la 41 de metri înălțime de la planșeu”, nota ziarul România Liberă, în 1986.

Lucrările la baraj au continuat până în 1999, când acesta a atins cota finală (1078,50 mdM). Nivelul maxim de umplere al lacului, cota finală, a fost atins prin umplere controlată, abia în august 2021, pentru câteva zile, într-o perioadă în care a fost verificată capacitatea de umplere și retenție a acestuia.

Lacul de acumulare Gura Apelor și barajul său au devenit cu timpul locuri emblematice ale Parcului Național Retezat și Hunedoarei, fiind atracții turistice de neratat pe traseele care urcă pe valea Râului Mare spre culmile munților Retezat, Țarcu și Godeanu.

Retehnologizarea hidrocentralei din Retezat este al doilea proiect energetic ca importanță derulat în Hunedoara, după modernizarea Termocentralei Mintia și transformarea acesteia într-o centrală pe gaz, cu o putere instalată de peste 1,7 GW. Cele două investiții ar readuce Hunedoara în topul județelor, la producția de energie.