Ciprul a ajuns la un acord cu FMI pentru un împrumut de urgenţă

Guvernanţii de la Nicosia au ajuns miercuri dimineaţă la o înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional pentru un împrumut în valoare de un miliard de euro, pe lângă creditul de nouă miliarde de euro furnizat de Uniunea Europeană.

Ciprul a ajuns în urmă cu două săptămâni la un acord cu reprezentanţii UE pentru contractarea unui împrumut în valoare de nouă miliarde de euro, însă abia acum guvernanţii de la Nicosia au reuşit să încheie o înţelegere şi cu reprezentanţii Fondului. 

Consiliul executiv al Fondului va trebui să aprobe însă eliberarea împrumutului într-o reuniune programată pentru începutul lunii mai, potrivit „The Wall Street Journal”. 

Tot miercuri, banca centrală a Ciprului a dispus deblocarea a 10% din depozitele peste 100.000 de euro de la Bank of Cyprus, dând astfel acces unor clienţi la conturi blocate la începutul lunii martie. 

Prima condiţie pusă de FMI pentru acordarea împrumutului este ca statul să taie cheltuielile bugetare cu 4,5% din PIB anual până în 2018. O altă cerinţă este ca în fiecare an, încasările statului să înregistreze o rată de creştere de 2% din PIB. Această creştere se va realiza prin majorarea impozitului pe profit pentru companii de la 10% la 12,5% şi prin majorarea impozitului pe câştigurile din dobânzi sau dividende de la 15% la 30%. 

Împrumutul în valoare de 10 miliarde de euro va fi folosit de Nicosia în mare parte pentru reorganizarea şi recapitalizarea sistemului bancar naţional, care a fost afectat grav de criza din Grecia şi de pierderile pe care le-au suferit atunci când liderii europeni au forţat băncile să renunţe la jumătate din valoarea împrumuturilor pe care le aveau de încasat de la Atena.

Principlele bănci care sunt afectate de planul de reorganizare sunt şi cele mai mari din ţară, Bank of Cyprus şi Laiki. Banca centrală a decis marţi să suspende de la tranzacţionare acţiunile celor două bănci pentru a evita un exod al investitorilor.

Bank of Cyprus a fost forţată să demareze procedura de insolveţă. Banca centrală din Cipru a numit un administrator judiciar care să administreze banca, cea mai mare din Cipru, dar decizia a cauzat demisia preşedintelui grupului bancar.

Laiki va fi divizată în două ramuri, o aşa-zisă „bancă bună” şi una „rea” - prima va reuni toate activele sigurele băncii, în timp ce a doua va strânge activele toxice. 

De asemenea, depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro vor fi impozitate cu până la 40%. Astfel, propunerea iniţială de naţionalizare parţială a depozitelor bancare ale populaţiei - cu 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi cu 9,9% pentru depozitele ce depăşesc acest prag - s-a transformat într-o taxă pe bogăţie. 

O mare parte dintre aceşti deponenţi sunt cetăţeni ruşi, iar Moscova a făcut în ultimele săptămâni eforturi şi apeluri publice pentru protejarea acestora de suprataxare. Potrivit celor mai recente date disponibile, ruşii ar avea aproximativ 20 de miliarde de euro în băncile cipriote.