Cine l-ar putea înlocui pe Jean-Claude Juncker la şefia Eurogrupului

Jeroen Dijsselbloem ar putea deveni noul preşedinte al Eurogrupului, după ce actualul lider Jean-Claude Juncker a oferit o confirmare tacită cu privire la faptul că ministrul de finanţe l-ar putea înlocui.

Potrivit EU Observer, la una dintre audierile din Parlamentul European, Juncker a comentat: “Îi voi vorbi succesorului meu în limba ţărilor din Benelux”.

Juncker, care ocupă şi funcţia de premier al Luxemburgului,  îşi va părăsi funcţia, după ce a fost preşedinte încă de la înfiinţarea Eurogrupului, în 2005.

Se aşteaptă ca Dijsselbloem să fie numit succesor la următoarea întâlnire a miniştrilor de finanţe, pe 21 ianuarie. Postul nu este unul cu normă întreagă, iar Dijsselbloem îşi va păstra şi funcţia de ministru, Juncker admiţând că “ar trebui să fie cu normă întreagă, dar acest punct de vedere nu este împărtăşit de alţii”.

Mutarea ar putea fi una favorabilă pentru liderul conservator al Germaniei, Angela Merkel şi pentru preşedintele socialist francez, Francois Hollande.

Cu toate acestea, trebuie menţionat că Dijsselbloem este ministru de finanţe abia din noiembrie.

Între timp, Juncker a oferit indicii cu privire la persoana care va prelua conducerea uniunii bancare, arătând că preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere va fi o femeie de origine franceză.

În ciuda insistenţelor reporterilor, a refuzat să ofere mai multe detalii.

Cu toate acestea, mass-media franceze au relatat vineri că este vorba despre Danielle Nouy, de la Banca Franţei.

Numirea ar urma să îi mulţumească pe membrii Parlamentului European, care au solicitat mai multe funcţii de conducere pentru femei. În octombrie, aceştia au încercat să blocheze numirea guvernatorului băncii centrale luxemburgheze, Yves Mersch, în comitetul executiv al BCE.

Întrebat care sunt planurile sale de viitor, Juncker a declarat că plănuieşte să fie reales ca premier al ţării sale, funcţie pe care o deţine din 1995.

A adăugat, în ce priveşte criza din zona euro, că “probabil, ce era mai rău s-a sfârşit”, adăugând că “avem nişte ani grei în faţa noastră, iar rezolvarea problemelor necesită mult curaj”.

Referindu-se la reputaţia nepătată a statelor nordice, Juncker a mai spus că acestea “ar trebui să-şi revizuiască pronosticurile pentru următorii zece ani”, adăugând că “ţările din nord nu sunt mai virtuoase decât cele din sud”.