Christine Lagarde se laudă că FMI „s-a schimbat“ şi nu mai este orientat spre austeritate. Grecii o pot contrazice cu vârf şi îndesat
0După ani de zile în care a fost criticat pentru „reformele structurale“ care băgat în faliment Argentina şi care au trimis Grecia în colaps pentru mai bine de cinci ani, Fondul Monetar Internaţional (FMI) tocmai ce a anunţat că „s-a schimbat“ şi nu mai impune această placă ţărilor aflate la ananghie.
„Redresare structurală? A fost înainte de mandatul meu, nu am nicio idee despre ce este vorba“, a declarat sâmbătă, ironic, Christine Lagarde, directorul general al FMI, la o conferinţă de presă sâmbătă la Washington, ca răspuns la o întrebare a unui jurnalist ghanez. Acesta a chestionat-o despre imaginea proastă a FMI în Africa.
Termenul de „redresare structurală“ se referă la liberalizarea economiei şi la reducerea influenţei statului, care au condiţionat împrumuturile FMI şi care au avut rezultate foarte contestate.
„Nu mai facem acest lucru“, a asigurat Lagarde, aflată în fruntea FMI din 2011.
Numai că în această perioada, Fondul a continuat să susţină politicile de austeritate bugetare în ţările plasate sub asistenţă financiară, precum Grecia sau Portugalia.
„Trebuie să se înţeleagă că ne-am schimbat modul de a ne oferi sprijinul financiar. Este, într-adevăr, pe bază de parteneriat“, a declarat Lagarde, într-un moment în care Fondul se pregăteşte să susţină financiar Ucraina, în schimbul unor măsuri economice draconice.
Mai puteţi citi:
Lagarde ţine FMI la gheaţă. Fondul oferă soluţii de secol XX pentru o economie de secol XXI
În octombrie, când se vor întâlni pentru reuniunea anuală a FMI, „brokerii” de putere ai lumii – mai exact, miniştrii şi reprezentanţii Băncilor Centrale din 188 de ţări – se vor lovi din nou de dovezi care arată că Fondul Monetar Internaţional (FMI) are nevoie de reformă.
FMI apreciază că cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor, întrucât impactul este semnificativ, arătând că este dispus să negocieze şi în vară dacă Guvernul găseşte măsuri de compensare în privinţa deficitului bugetar.
FMI laudă în detaliu evoluţiile economiei româneşti
Una din cele mai importante ştiri pentru România a venit miercuri de la Washington, unde în şedinţa Consiliului Director al Fondului Monetar Internaţional s-a decis aprobarea primei şi celei de-a doua evaluari a acordului preventiv încheiat anul trecut cu ţara noastră. Astfel, conducerea FMI a pus la dispoziţia autorităţilor române primele două tranşe prevăzute în înţelegerea dintre cele două părţi, adică o sumă totală de 436,3 milioane de euro.
Ucraina a ajuns la un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde dolari cu FMI
Ucraina a convenit cu FMI un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde de dolari, a anunţat, joi, instituţia internaţională, programul de ajutor financiar urmând să deblocheze şi alte finanţări pentru autorităţile de la Kiev, până la un total de 27 de miliarde de dolari în următorii doi ani.
Statele europene se confruntă cu probleme comune, cea mai importantă fiind legătură directă dintre datoriile suverane şi sistemul bancar, care se influenţează una pe alta, a declarat Guillermo Tolosa, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a adăugat că România a importat instabiltate pe acest canal din cauza acţiunilor altor state.
Miliarde de dolari dintr-un eventual ajutor financiar acordat Ucrainei de către UE, FMI şi SUA vor ajunge aproape cu siguranţă în "cuferele" preşedintului rus Vladimir Putin, din cauza unei prevederi bizare în prospectul obligaţiunilor prin care Rusia a împrumutat guvernul de la Kiev, potrivit CNBC.