Chinezii s-au sucit, acum vor garanţii pentru investiţiile din energie, precum de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau Tarniţa. Dragnea pregăteşte un pachet
0Companiile chineze care doresc să investească sume mari în domeniul energetic solicită garanţii prin care să fie asigurate că banii investiţi vor fi recuperaţi, plus un minim profit, iar Guvernul pregăteşte în acest sens un pachet de garanţii, a afirmat vicepremierul Liviu Dragnea, aflat la Beijing.
„Toată lumea a înţeles că nu putem aştepta ca Guvernul României să emită garanţii suverane, pentru că are acorduri încheiate cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială. Au înţeles lucrul ăsta şi se lucrează intens, dar nu numai de astăzi, de o perioadă de timp, la identificarea unor soluţii alternative. Şi aici discutăm şi de garanţii pe care le pot asigura companiile implicate în proiect, garanţii bancare care pot fi implicate, fonduri de investiţii. Urmărim cu interes finalizarea negocierilor pe care Marea Britanie le poartă cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte un mecanism de garantare a diferenţei de preţ, căutăm soluţii pentru a da posibilitatea investitorilor mari în energia electrică să poată încheia contracte pe termen lung cu marii utilizatori de energie electrică.
Se tot discuta şi, încet-încet, se conturează un pachet serios de garanţii, aşa încât orice investitor care se gândeşte să aloce sume de miliarde de dolari sau de euro într-un proiect de investiţii în energie să aibă o minimă garanţie că, odată finalizată investiţia, energia produsă acolo se vinde la un preţ care să poată garanta că-şi recuperează investiţia şi un minim, foarte minim profit“, a spus Dragnea, aflat într-o vizită oficială în China.
El s-a arătat optimist şi a arătat că speră că vor fi identificate soluţii.
Reactoarele 3 şi 4, proiect de 6,4 miliarde de euro
„Domnul vicepremier a prezentat interesul major al Chinei pentru realizarea proiectelor discutate până acum cu partea chineză: reactorul 3 şi 4 de la Cernavodă, la care suntem destul de avansaţi, despre realizarea grupului energetic nou de la Rovinari de 500 de MW - aici suntem aproape de finalizare, practic miercuri va veni o delegaţie în România pentru discuţiile finale înaintea semnării. Tot în domeniul termo, (am vorbit-n.r.) despre modernizarea grupului termocentralei Midia Deva“, a spus Dragnea la finalul întrevederii avute cu vicepremierul chinez, Zhang Gaoli.
Investiţii hidro
El a adăugat că Guvernul de la Beijing este interesat şi de construcţia unor proiecte hidroenergetice. „În domeniul hidroelectric, (Gaoli-n.r.) şi-a exprimat interesul pentru cele două proiecte importante ale noastre, Tarniţa-Lăpuşteşti şi hidrocentrala de la Turnu Măgurele-Nicopole pe care o construim cu partenerii noştri din Bulgaria. Avea informaţiile corecte ale stadiului fiecărui proiect. Am constatat împreună că discuţiile sunt avansate, am stabilit şi care sunt micile piedici pe care trebuie să le rezolvăm, să le înlăturăm şi sunt posibilităţi în ceea ce priveşte şi finanţarea proiectelor respective şi asigurarea unor garanţii, nu neapărat garanţii financiare din partea română, astfel încât investitorii chinezi să aibă siguranţa că proietele sunt fezabile şi sunt profitabile“ a mai spus Dragnea.
Vicepremierul Liviu Dragnea se află, în perioada 20-26 martie, în vizită de lucru în China, el fiind şi coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea îndeplinirii angajamentelor semnate România cu China în toamna anului trecut.
Problema garanţiilor
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost iniţiat în timpul lui Ceauşescu iar construirea celor două unităţi costă 6,4 miliarde de euro. România a investit deja un miliard de euro în apă grea şi în construcţiile deja existente pe platformă, astfel că restul lucrărilor tot ar costa peste 5 miliarde de euro. Însă preţul energiei pe bursa de specialitate OPCOM a scăzut anul trecut cu o treime, până la 160-170 de lei/MWh. La acest nivel, însă, realizarea reactoarelor nu este profitabilă. România vrea să preia modelul impus de Marea Britanie cu centrala de la Hinkley Point. Mai exact, statul ar trebui să garanteze doar diferenţa între preţul obţinut din vânzarea energiei şi un anumit nivel de referinţă. Numai că, din cauza costurilor mari ale investiţiei, diferenţa ar trebui să fie susbstanţială. Comisia Europeană a anunţat lunile trecute că proiectul britanic încalcă regulile ajutorului de stat, din cauza faptului că subvenţiile totalizează 17,6 miliarde de lire sterline iar profitul pe care l-ar realiza Electricite de France ar fi excesiv.
Constantin Niţă, ministrul Economiei, declara recent, pe când ocupa fotoliul de ministru delegat pentru Energie, că doreşte reintroducerea contractelor directe pe mai mulţi ani pentru achiziţia de energie. Astfel, marii producători de energie, precum Nuclearelectrica, ar avea o sursă garantată de venit, în timp ce marii consumatori industriali, precum Alro sau ArcelorMittal, ar avea energie la preţuri fără mari fluctuaţii. În cazul celor două unităţi atomice, partenerul chinez îl constituie compania China General Nuclear Power Corp.
Proiectul centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa costă 1,2 miliarde de euro. Deja mai mulţi producători interni au aderat la proiect, pe lângă Hidroelectrica: Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara şi Electrica. Acţionarii Romgaz amânat votul pentru acest proiect. Statul român poartă negocieri pentru atragerea chinezilor de la Sinohydro.
Mai puteţi citi:
Compania Naţională a Uraniului va fuziona cu Nuclearelectrica
Compania Naţională a Uraniului va fuziona cu producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica, a anunţat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, la Antena 3.
Nuclearelectrica a vândut ieri o cantitate de 2,29 TWh de energie, contractată pe doi ani la un preţ de 166 de lei pe MWh, cumpărătorul fiind GEN-I Trgovanje In Prodaja Electricne Energije D.O.O, un trader de electricitate din Slovenia.
Producătorul de energie Nuclearelectrica, operatorul singurei centrale nuclearelectrice din România, a bugetat pentru acest an un profit net de doar de 27,9 milioane lei, de 16,3 ori mai mic faţă de câştigul de 456,7 milioane de lei din 2013.
Fondul Proprietatea solicită Guvernului să renunţe la proiectul de construcţie al reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a căror construcţie costă 6,5 miliarde de euro, deoarece proiectul nu poate fi finanţat, chiar şi în eventualitatea în care ar fi profitabil.
Proiectul de construire a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, va fi scos la licitaţie în luna februarie, a anunţat, luni, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. El a cerut autorităţilor locale să ia măsuri pentru exproprierea terenurilor din zona respectivă.