Cheltuielile Europei pentru criza energetică se apropie de 800 miliarde de euro

De la începutul crizei energetice în septembrie 2021, 768,1 miliarde de euro au fost alocate în țările europene pentru a proteja consumatorii de creşterea tarifelor la energie, arată o analiză a institutului de cercetare Bruegel.

Potrivit specialiștilor, țările Uniunii Europene au alocat 657 de miliarde de euro pentru criza energetică, din care 265 miliarde de euro au fost alocate doar de Germania, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro şi Norvegia 8,1 miliarde de euro.

Totalul de 768 miliarde de euro se compară cu suma de 706 miliarde de euro de la ultima evaluare a Bruegel din noiembrie, în acest timp ţările continuând să se confrunte, pe tot parcursul iernii, cu consecinţele măsurilor Rusiei care a întrerupt majoritatea livrărilor de gaze către Europa în 2022.

Topul cheltuielilor

Germania ocupă astfel primul loc în topul cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro - o sumă care a eclipsat toate celelalte ţări. Țara s-a confruntat adesea cu critici din cauza pachetului său „mamut” de ajutor energetic, care depăşeşte cu mult ceea ce îşi pot permite alte ţări UE. Marea Britanie, Italia (92,7 miliarde de euro) şi Franţa (92,1 miliarde de euro) au fost următoarele în clasament, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 de miliarde de euro. La polul opus, cele mai mici alocări au fost făcute în Malta (un milliard euro), Estonia (0,6 miliarde euro) și Cipru (0,2 miliarde de euro). În România cheltuielile pentru criza energetică au ajuns la 9 miliarde de euro.

Pe cap de locuitor, Luxemburg (2,4 miliarde euro alocate în total) şi Germania au fost cei mai mari cheltuitori. Conform calculelor „Adevărul”, Luxmburg a alocat aproximativ 3.750 euro pe cap de locuitor, iar Germania 3.192 euro. Acestea sunt urmate de Austria (21,3 miliarde euro în total) cu 2.393 euro pe cap de locuitor și Olanda (39,2 miliarde în total) cu 2.294 euro. În Malta, cheltuielile au ajuns la circa 1.930 euro pe cap de locuitor, în Italia la 1.571 euro, iar în Franța la 1.374 euro. În Norvegia suma se ridică la 1.620 euro, în Marea Britanie la 1.609 euro pe cap de locuitor, iar în România la circa 473 euro. Cele mai mici sume au fost alocate de Cipru – 160 de euro și Finlanda (1,4 miliarde euro în total) - 280 euro.

Ce recomandă analiștii

Conform Reuters, sumele alocate de țări pentru criza energetică sunt acum în aceeași ligă cu fondul UE de recuperare după pandemia de COVID-19, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Specialiștii susțin că actualizarea cheltuielilor energetice vine într-o perioadă în care țările dezbat propunerile UE de a relaxa și mai mult regulile privind ajutorul de stat pentru proiectele de tehnologie ecologică, deoarece Europa încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.

Totuși, reprezentanții Bruegel susțin că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului pe măsuri nedirecționate pentru a reduce prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețului cu amănuntul la energie electrică. Experți consideră că dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele rămân fără spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă.