Centrala Cernavodă a fost oprită complet: România importă energie la prețuri record. Când se va ameliora situația
0România a intrat într-o situație fără precedent în sectorul energetic după oprirea integrală a centralei de la Cernavodă. În lipsa producției nucleare, consumul este acoperit în mare parte din importuri, în timp ce pe piață energia electrică a ajuns la cel mai ridicat preț din Europa.
Sistemul energetic național (SEN) funcționează în prezent fără aportul centralei nucleare de la Centrala Nucleară Cernavodă, după oprirea ambelor reactoare, care însumează în mod normal aproximativ 1.400 MW de producție constantă.
Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea pe 10 mai, în timp ce Unitatea 2 s-a deconectat automat de la sistem în urmă cu aproximativ o săptămână, ceea ce înseamnă că până la 1 iunie, când este programată resincronizarea acesteia din urmă, România va funcționa fără energie nucleară în sistem.
Această lipsă este importantă mai ales pentru echilibrul zilnic al consumului, întrucât energia nucleară asigură producție constantă, indiferent de variațiile de consum sau de condițiile meteo, spre deosebire de sursele regenerabile, care depind de momentul zilei.
Centrale oprite sau parțial funcționale și importuri masive
În absența acestei producții stabile, sistemul energetic a fost nevoit să se ajusteze rapid, iar importurile au devenit una dintre principalele surse de alimentare, în special în orele de seară și noaptea, când energia solară nu mai este disponibilă.
În seara de 10 mai, la ora de vârf (21:35), consumul național se situa în jurul valorii de 6.000 MW, însă importurile ajungeau la aproximativ 2.200 MW, depășind chiar producția hidro, care se ridica la circa 2.100 MW, notează economica.
Practic, în acel moment, România își acoperea o parte semnificativă din consum din exterior, în timp ce hidrocentralele și celelalte surse interne încercau să compenseze lipsa energiei nucleare.
Presiunea asupra sistemului este amplificată și de faptul că mai multe centrale importante funcționează sub capacitate sau sunt oprite temporar.
Centrala pe gaze de la Centrala Brazi, operată de OMV Petrom, produce la aproximativ jumătate din capacitate din cauza lucrărilor de mentenanță, în timp ce la CET Sud două grupuri de câte 100 MW sunt indisponibile, unul avariat și celălalt aflat în întreținere planificată.
La rândul său, Centrala Iernut, operată de Romgaz, funcționează doar parțial, cu un singur grup activ, restul fiind oprite pentru reparații.
Prețul energiei a urcat la nivel record în Europa
Toate aceste dezechilibre din producție s-au reflectat direct în prețuri, iar pe 10 mai energia electrică tranzacționată pe piața pentru ziua următoare a ajuns la aproximativ 730 lei/MWh, adică în jur de 140 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din Europa în acea zi.
Aceeași tendință s-a observat și în Ungaria și Bulgaria, piețe conectate la sistemul românesc și influențate direct de evoluțiile acestuia.
De altfel, un element neobișnuit pentru această perioadă este faptul că prețurile au rămas ridicate inclusiv în orele de zi, când în mod normal producția solară determină scăderi importante, uneori chiar până la valori foarte mici sau negative.
În actualul context însă, lipsa energiei nucleare și indisponibilitatea mai multor capacități termo au menținut piața sub presiune.
Este de așteptat ca situația să se amelioreze după 1 iunie, odată cu repornirea Unității 2 de la Cernavodă și revenirea treptată a centralelor aflate în mentenanță, ceea ce ar putea reduce dependența de importuri și stabiliza prețurile în sistem.