Cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa va fi închis: „Pământul sare în sus ca budinca”

Cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa va fi închis din cauza problemelor de siguranţă, a informat duminică publicaţia britanică Financial Times (FT), citând oficiali guvernamentali.

Guvernul din Olanda vrea să închidă până la 1 octombrie zăcământul Groningen, care timp de mai multe decenii a fost cel mai mare din Europa, dar la care producţia a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor, potrivit Bloomberg, citată de Agerpres, precizând că autorităţile vor monitoriza situaţia, pentru a vedea dacă după această iarnă va exista un deficit de aprovizionare cu gaze pe continent, şi, dacă va fi nevoie, zăcământul ar putea rămâne operaţional până în octombrie 2024, a declarat pentru FT Hans Vijlbrief, secretar de stat în Ministerul Minelor.

Zăcământul Groningen, aflat aproape de graniţa cu Germania, produce doar o fracţiune din capacitatea sa. Totuşi, producţia continuă deoarece Guvernul este sub presiune pentru a majora cantitatea de gaze extrasă, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat un deficit de aprovizionare în Europa, a explicat Vijlbrief.

O anchetă a Parlamentului urmează să publice un raport luna viitoare care va confirma faptul că fostul Executiv a ascuns faptul că extragerea gazelor a provocat cutremure.

Pământul se zguduie ca budinca în timpul cutremurelor

Câmpul Groningen conține aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz – suficient pentru a acoperi importurile Europei din Rusia timp de trei ani – îngropați sub un sol argilos moale, care are caracteristica nefericită de a amplifica activitatea seismică, scria în vara anului trecut The Guardian.

În timpul cutremurelor, pământul „sare în sus ca budinca”, a spus un localnic. În Huizinge, un cutremur cu magnitudinea 3,6 a afectat proprietăți locale în 2012 și temerile de „cel mare” – un cutremur cu magnitudinea 5 sau mai mult – sunt răspândite.

Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM), care conduce domeniul, a fost fondată de Shell și ExxonMobil. S-a ocupat istoric de multe dintre plângeri, dar în 2017 guvernul olandez a preluat conducerea.

Compania nu a comentat cazuri individuale, dintre care unele sunt gestionate de diferite agenții, dar a acceptat că s-au făcut greșeli. Inițial, „tratarea cererilor a fost prea lentă și, din cauza numărului mare de cereri, atenția nu a mai fost concentrată asupra persoanelor care aveau cea mai mare nevoie”, a spus un oficial.

Oficialii au spus că „din 1993, NAM a recunoscut că producția de gaz poate duce la activitate seismică care poate provoca daune caselor”. Dar ei au mai subliniat că „nivelul producției din Groningen este stabilit de ministrul afacerilor economice și climei, nu de NAM ca operator de teren. Ministerul este singurul responsabil pentru securitatea aprovizionării”.

Numărul cutremurelor a crescut de la 110 în anii '90 la 500 între 2000 şi 2013

În nordul Olandei se află cel mai important zăcământ de gaze naturale din Uniunea Europeană, care reprezintă două treimi din producţia de gaz din Olanda, al zecelea producător mondial, potrivit agenţiei americane de informaţii privind energia (EIA).

Cutremurele care afectează regiunea sunt consecinţa spaţiilor goale formate sub pământ după extragerea gazului şi provoacă numeroase pagube fermelor sau clădirilor istorice.

Numărul lor a crescut odată cu extragerea gazului natural, aproape dublându-se comparativ cu anul 2000. Ele au trecut de la 110 în anii '90 la 500 între 2000 şi 2013.

Potrivit presei olandeze, extracţia din apropierea localităţilor afectate de cutremure se va "reduce drastic". Ea va putea totuşi să se reia în caz de nevoie urgentă.

Locuitorii din provincia Groningue au manifestat în mai multe rânduri, cerând o reducere considerabilă a producţiei.