Ce spun cifrele despre traiul în România din ultimele două decenii

Țările din Europa Centrală și de Est (Cehia, Croația, Slovacia, Slovenia, Polonia, România și Ungaria) au trecut printr-un proces istoric de convergență. În 1990, PIB-ul per capita din regiune reprezenta doar 27% din media UE; în prezent a ajuns la 45%, potrivit analizelor BCG și ale Băncii Mondiale.

Între 2000 și 2024, țările regiunii au înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de 3,1% (în termeni reali și la cursul euro din 2015), de 2,5 ori mai rapidă decât cea a zonei euro. În medie, 55 miliarde de euro de capital străin au intrat anual în regiune, dintre care 17 miliarde proveneau din UE. Excedentul comercial anual al regiunii s-a ridicat la 26 miliarde de euro, iar volumul total al exporturilor a atins 730 miliarde de euro.

Între 2005 și 2025, costul muncii pe oră a crescut cu 330% în regiune, însă productivitatea a crescut doar cu 51%, iar rezerva de forță de muncă (calculată pe baza populației apte de muncă și a ratei șomajului) a scăzut cu 70%.

„Creșterea salariilor și a ocupării forței de muncă este binevenită – totuși, modelul de convergență bazat pe forță de muncă ieftină și abundentă s-a epuizat. Principalul motiv este scăderea rezervelor de forță de muncă și îngustarea decalajului dintre productivitate și creșterea costului muncii”, a spus László Juhász partener senior responsabil pentru Europa de Est în cadrul BCG.

De altfel, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), din anul 2005, după denominarea leului, salariile medii nete din România au crescut de 7,3 ori, de la 723 lei în 2005, la 5.328 lei în ianuarie 2025.

În ce privește PIB pe cap de locuitor, creșterea a fost în ultimii doi ani pentru România de la 26.500 euro în 2022, la 31.100 euro anul trecut, țara noastră depășind Croația, Ungaria și Slovacia și aflându-se la 7 poziții deasupra Bulgariei.

În ceea ce privește PIB pe cap de locuitor, datele BNR arată că „pentru România, în 2024, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 4 ori mai mare decât în urmă cu douăzeci de ani. Creșterea accelerată a fost susținută de aderarea europeană, adoptarea unor reforme și intensificarea intrărilor de investiții străine directe”.

În ultimii 20 de ani, România a înregistrat cel mai rapid avans privind convergența reală din Uniune, recuperând peste jumătate din decalajul față de zona euro. Nivelul din 2024, de peste 75% din media zonei euro, este apropiat de cel al Poloniei și ușor peste Ungaria.