CE Oltenia închide definitiv două grupuri pe cărbune de la Turceni și Ișalnița. Ce se întâmplă cu cei 4.000 de angajați vizaţi de restructurare
0La solicitarea CE Oltenia, ANRE a retras licențele a două grupuri pe cărbune de la Turceni și Ișalnița, acestea fiind închise definitiv. Măsura vine în contextul negocierilor cu Comisia Europeană și are implicații directe asupra a mii de locuri de muncă.
Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) a intrat într-o nouă etapă a restructurării, după ce două dintre grupurile sale pe cărbune - unul din termocentrala Turceni și unul de la Ișalnița - au fost oprite definitiv. Astfel, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a retras licențele de funcționare pentru cele două grupuri, la solicitarea CE Oltenia, care trebuie să respecte calendarul asumat de guvernul României în fața Comisiei Europene.
Începând cu 24 noiembrie, grupul 7 de la Turceni (330 MW) și grupul 7 de la Ișalnița (315 MW) vor fi scoase complet din uz, fără posibilitatea repornirii. Cele două unități se aflau deja, în fapt, în afara operării: la Turceni, grupul 7 fusese trecut în conservare încă din 1 iunie, iar la Ișalnița era oprit de la începutul anului 2024, fiind folosit doar sporadic, în timpul vârfului de consum din vara trecută, potrivit actualgorj.
ANRE a efectuat modificarea Licenței nr. 1085 la cererea CE Oltenia, un demers susținut de Ministerul Energiei, pentru a evita pierderea unor fonduri europene importante din PNRR, destinate tranziției energetice și modernizării infrastructurii.
Cinci cebntrale pe cărbune rămân funcționale
În ciuda acestor închideri, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că CE Oltenia va opera cinci grupuri pe cărbune în iarna 2025-2026. Trei dintre ele - Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5, fiecare de 310 MW - au primit undă verde să funcționeze până în 2030, în urma renegocierii cu Comisia Europeană.
Pentru alte două grupuri, Rovinari 6 și Turceni 4, viitorul rămâne incert după august 2026.
Printre scenariile avansate se numără păstrarea în rezervă strategică sau trecerea în conservare, în funcție de evoluțiile pieței energetice și de necesitățile sistemului energetic național. Pe lista activelor menținute se află și grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3.
Situația celor aproximativ 4.000 de angajați
Una dintre cele mai presante întrebări legate de restructurarea CE Oltenia este cea privitoare la viitorul celor aproximativ 4.000 de salariați, aproape jumătate din întreaga forță de muncă a companiei.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, afirmă că renegocierea calendarului de închidere cu Bruxellesul a fost decisivă pentru menținerea locurilor de muncă pe termen scurt.
Într-un mesaj distribuit pe pagina lui de Facebook luni, 17 noiembrie, în contextul în care AUR a depus o moţiune simplă împotriva sa, el a amintit menținerea în funcțiune a celor trei grupuri pe cărbune până în 2030 și continuarea activității companiei pentru încă cel puțin patru ani, dar şi faptul că 4.000 de angajaţi vizaţi de restructurare nu vor rămâne fără serviciu..
„Oare este o rușine că am renegociat calendarul de închidere și am convins Comisia Europeană să nu închidem capacitățile pe cărbune până nu avem ce pune în loc?
Oare este o rușine că am salvat peste 4.000 de locuri de muncă la Complexul Energetic Oltenia?
Oare este o rușine că am deblocat 7 hidrocentrale aproape finalizate, dar abandonate de ani de zile?
Oare este o rușine că am păstrat 3 grupuri în funcțiune până în 2030, programate pentru închidere, și că vrem să aducem alți 214 MW în sistemul energetic național?
Oare este o rușine că am spus «nu» pierderii fondurilor europene și am construit mecanisme clare pentru producție, stocare și rețea?
Oare este o rușine că România își recâștigă încrederea în Europa?
Astăzi, AUR a inițiat o moțiune. Mai mult politică decât energetică. Mai mult zgomot decât soluții. Cei de la AUR au timp de moțiuni și declarații, dar nu au timp să vină cu măsuri concrete. Nu au un plan. Nu au cifre. Nu au mecanisme. Doar cuvinte”, a ascris ministrul Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.