Ce învăţăm din istoria tuturor crizelor? România, un caz atipic

În cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor, preşedintele Institutului Bancar Român, Petru Rareş, a citat mai multe studii internaţionale ce analizează toate crizele economice (mai mult de 90) prin care a trecut omenirea.

Iată câteva concluzii:

- Produsul Intern Brut al ţărilor afectate a scăzut în medie cu 9,3%
- Durata medie a unei crize este de 1,9 ani
- Preţurile caselor au scăzut în medie cu 35,5% şi această depresie a preţurilor a durat 6 ani, după care niciodată nu s-a mai revenit la preţurile de dinaintea crizei
- Cotaţiile bursiere au scăzut în medie cu 56%
- Şomajul a crescut cu şapte puncte procentuale, iar forţa de muncă a fost sub utilizată pe o durată medie de 5 ani
- Datoriile publice ale ţărilor afectate au crescut în medie de 1,9 ori

De regulă, după o criză economică, ţara care a traversat-o are o creştere economic extrem de slabă, între 0,5 şi 1%. După o anumită perioadă cu creşteri slabe, pot urma două evenimente: "să se rupă podeaua" sau " să se spargă tavanul", a explicat Petru Rareş, care a arătat că în România creşterile estimate pentru anii următori, de 2,2% în 2012, şi 3,4% în 2013 sunt perfect posibile pentru că la noi au fost deja aplicate măsurile necesare de austeritate.

Din seminarul organizat la Sinaia s-au desprins şi alte concluzii referitoare la evoluţiile din România, din care enumerăm câteva:
- Banii de la FMI ar putea fi accesaţi doar ca reacţie la un mare necaz venit din afară, nu din interior
- Salariile şi pensile vor putea fi majorate dacă creşterea economică din 2012 va depăşi 2%
- România intră într-un nou ciclu economic, cu creşteri moderate, nu explozive
- Băncile străine nu au niciun interes să plece din România pentru că şi-ar strica indicatorii de solvabilitate
- Statul are destui bani: Ministerul Finanţelor deţine un depozit la BNR de cel puţin 3 miliarde de euro, iar emisiunea de obligaţiuni de astă vară nu s-a epuizat
- Viitorul guvern va trebui să ia o decizie dificilă în 2012: intrăm sau nu zona euro în 2015? Dacă da, atunci din 2013 va trebui să intrăm în procedurile ERM2. Dacă nu, atunci în ce an să aderăm la euro?