Ce este „love bombing”, metoda folosită de escroci pentru a vă lăsa fără bani în cont

ING Bank și Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează cu privire la înșelătoriile romantice, care iau amploare în luna iubirii, exploatând emoțiile potențialelor victime.

Cele mai populare măști folosite de infractorii romantici sunt ale unor actori celebri sau personalități publice, soldați sau medici în misiune, dar și oameni de afaceri sau investitori aflați în situații dificile temporare.

Activi pe platformele de dating și rețelele sociale, ei vor promite rapid dragoste adevărată și vor depune toate eforturile pentru a construi o relație virtuală, dar scopul este unul singur: de a fura banii persoanelor vulnerabile.

„După stabilirea relației și crearea unui sentiment de apropriere și încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgențe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situații dramatice, care necesită întotdeauna bani.

Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o țară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neașteptată în timpul unei călătorii de afaceri și cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp.

Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă.” – Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Escrocii sentimentali vizează frecvent seniorii, profitând de vulnerabilitatea lor emoțională, dar și de faptul că sunt mai puțin familiari cu pericolele din mediul online. Persoanele singure, divorțate sau văduve sunt ținte preferate ale acestora. Totodată, ei caută persoane cu venituri stabile care ar putea fi dispuse să trimită bani, cu mai puțină experiență pe rețelele sociale și aplicațiile de dating. Astfel, persoanele cu vârsta peste 50 de ani pot fi vizate, în principal, de atacatorii romantici.

Pentru manipulare, infractorii pot apela la manifestări excesive de afecțiune și atenție, cunoscute sub numele de tactici de tip “love bombing”. Totodată, mesajele pot fi foarte informale și pot conține uneori greșeli gramaticale.

O practică frecventă este și de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanțe) pentru a părea credibili și a susține poveștile lor.

„Cei care comit escrocherii romantice sunt experți în ceea ce fac, sunt răbdători și meticuloși, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emotionali și par de cele mai multe ori autentici, grijulii și credibili. Unii dintre escroci sunt prezenți pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media.

În conversațiile avute cu potențialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.

Astfel, dacă ați stabilit o relație la distanță pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic și nu o cunoșteați inainte, analizați cu atenție situația și puneți-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgență, în acel moment trebuie să vă activați reflexele de securitate. Atunci când aveți suspiciuni, nu ezitați să cereți ajutor! ” - Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.

Sfaturi de la ING & DNSC pentru prevenirea fraudelor romantice:

1. NU trimiteți bani! Oricare ar fi circumstanțele, nu trimiteți niciodată bani unei persoane pe care nu o cunoașteți personal, indiferent de motivele invocate.

2. Nu oferiți niciodată informații precum datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date.

3. Aveți grijă ce postați și faceți public online. Atacatorii se pot folosi de informațiile publicate pe social media pentru a vă înțelege și aborda cu mai mult succes online.

4. Verificați informațiile legate de persoana cu care corespondați online. Cercetați fotografia și profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut și pe alte site-uri sau aparține altcuiva.

5. Raportați imediat! Dacă ați fost contactați de o persoană suspectă care vă cere bani, raportați profilul pe platforma respectivă și contactați autoritățile.