Câți bani pierd românii după ce ascultă sfaturi din mediul online fără a le verifica
0O bună parte dintre români pun în practică recomandări din mediul online, fără a se consulta cu un specialist, ceea ce le aduce de multe ori pierderi financiare substanțiale, potrivit unui studiu de specialitate dat recent publicității.
Aproape 60% dintre români au recunoscut că au luat decizii financiare fără a le verifica cu un profesionist sau o sursă de încredere, potrivit unui sondaj realizat de Dynata și Revolut, care arată și că 26% dintre respondenți fac acest lucru ocazional, 11% frecvent și 21% rar.
42% dintre participanții la sondaj au declarat că nu urmează niciodată recomandări online. Pe de altă parte, femeile sunt mai precaute când vine vorba de încrederea în consultanții financiari online, și 47% dintre ele nu urmează niciodată acest tip de sfaturi fără verificare, comparativ cu 37% dintre bărbați.
De asemenea, 36% dintre tineri (18-34 ani) au menționat că folosesc ocazional acest tip de recomandări cu speranța de a-și crește fondurile. Generațiile mai mature, dimpotrivă, nu caută și nu utilizează niciodată consultanță financiară online ca inspirație pentru a economisi bani sau a investi (63%).
Frica de înșelăciuni, primul motiv pentru respingerea consultanței financiare online
Pentru 45% dintre respondenții români, principala barieră în a urma recomandările online este teama de înșelăciuni. Alte preocupări semnificative în rândul grupului chestionat includ schemele "pump and dump" (24%), schemele Ponzi (22%) și afirmațiile exagerate sau înșelătoare (17%). Aceste obstacole variază în funcție de vârstă și generație.
Categoria de vârstă 25-34 ani se teme cel mai mult de fraudă (54%) și scheme Ponzi (29%), în timp ce consumatorii mai în vârstă (peste 65 de ani) sunt reținuți din cauza schemelor "pump and dump" (33%).
O treime recunosc că au pierdut bani în urma sfaturilor online
Câți bani au pierdut respondenții după ce au urmat sfaturi online necertificate? 28% au declarat că au pierdut o anumită sumă de bani, cu cea mai mare proporție în rândul celor care au pierdut până la 1.000 € (16%). În ceea ce privește sfaturile financiare, unul din cinci respondenți a urmat recomandări online fără rezultate negative. În schimb, unul din patru nu a utilizat niciodată sfaturi din surse online necunoscute. În plus, 22% au declarat că nu au investit, tranzacționat sau căutat niciodată sfaturi financiare.
Există, totuși, diferențe între abordările celor două genuri. Bărbații manifestă o înclinație mai mare spre risc și 32% dintre bărbați admit că au urmat recomandări financiare online care au dus la o pierdere, deși majoritatea (20%) au înregistrat pierderi pe care le consideră minore, sub 1.000 EUR.
Cât de încrezători sunt românii în capacitatea lor de a identifica sfaturi înșelătoare
O majoritate semnificativă a eșantionului total (69%) este încrezătoare în capacitatea de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online. Însă nivelul moderat de încredere este cel mai comun. Cel mai mare segment de respondenți (50%) a declarat că este „oarecum încrezător" în capacitatea sa de a discerne sfaturi financiare. 25% dintre respondenți indică faptul că „nu sunt foarte încrezători” sau „deloc încrezători” în distingerea sfaturilor financiare.
Bărbații (74%) sunt mai încrezători decât femeile (65%) în capacitatea lor de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online, în timp ce femeile înregistrează scoruri mai ridicate decât bărbații la reținerea față de propriile aptitudini de a depista astfel de cazuri (14%).
De asemenea, generațiile mai tinere se încred mai mult în capacitatea lor de a distinge sfaturile utile de cele înșelătoare. Grupa de vârstă 18-24 ani arată cel mai mare scor (81%), urmată îndeaproape de tinerii de 25-34 de ani (77%) și de cei de 35-44 de ani (72%). Așa cum era de așteptat, generațiile mai în vârstă (55-64 de ani și peste 65 de ani) înregistrează procente mai mari la răspunsurile „Deloc încrezător" și „Nu foarte încrezător" (14%, respectiv 15%) comparativ cu grupele mai tinere.