Analiză Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani

Creșterile salariale din România continuă să fie depășite de ritmul inflației, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a angajaților s-a redus. Datele INS arată că salariul mediu net a crescut cu 4,3% în martie 2026, în timp ce inflația a fost de 9,87%, crescând în aprilie la 10,7%.

Astfel, scumpirile au avansat de peste două ori mai rapid decât salariile. Cele mai puternice creșteri de prețuri s-au înregistrat la energia electrică, unde tarifele au explodat cu 54,18% după eliminarea schemei de plafonare, și la motorină, care s-a scumpit cu 32,68%. Benzina a avut, la rândul său, o creștere de 22,42%, iar energia termică s-a scumpit cu 10,7%.

În acest context, chiar dacă salariile nominale au crescut, veniturile reale ale populației au fost erodate de costurile mai mari la utilități, carburanți și servicii. INS confirmă acest lucru prin indicele câștigului salarial real, care a fost de 94,9% în martie 2026 comparativ cu martie 2025, ceea ce indică o scădere a puterii de cumpărare.

Diferența dintre salarii și inflație este resimțită mai puternic în sectoarele cu venituri mici, precum HoReCa, call-center/BPO, curățenie sau industria alimentară, unde salariile medii sunt între 3.500 și 4.700 de lei net. În aceste domenii, cheltuielile cu energia, transportul și produsele de bază consumă o pondere mai mare din venituri.

Pe de altă parte, angajații din IT, tutun, telecomunicații sau domeniul financiar, unde salariile depășesc frecvent 8.000–15.000 de lei net, resimt mai puțin presiunea scumpirilor, deși și în aceste sectoare creșterile salariale sunt sub rata inflației.

Puterea de cumpărare continuă să scadă

Salariile din România au continuat să crească în martie 2026, însă ritmul majorărilor rămâne sub nivelul inflației, ceea ce înseamnă că puterea reală de cumpărare a angajaților continuă să fie afectată. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și platforma de recrutare eJobs arată diferențe semnificative atât între domeniile de activitate, cât și între județe.

Potrivit INS, câștigul salarial mediu brut a ajuns în luna martie la 9.902 lei, cu 6,8% mai mare decât în februarie, în timp ce salariul mediu net a urcat la 5.938 de lei, în creștere cu 381 de lei față de luna precedentă.

Cele mai mari salarii nete din economie au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, unde media a ajuns la 16.039 de lei net pe lună. Aproape de acest nivel se află și angajații din activitățile de programare și consultanță IT, cu un salariu mediu net de 15.633 de lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în pescuit și acvacultură, unde media netă a fost de 2.901 lei, respectiv în categoria „alte activități de servicii”, cu 2.933 de lei net lunar.

Inflația a erodat creșterile salariale

INS arată că, raportat la martie 2025, salariul mediu net a crescut cu 4,3%, însă indicele câștigului salarial real a fost de doar 94,9%, ceea ce indică faptul că inflația a erodat o parte importantă din creșterile salariale.

Datele eJobs și Salario confirmă tendința de creștere moderată a veniturilor. Potrivit platformei, salariul mediu net real în primele luni ale anului a fost de 5.400 de lei pe lună, cu 3,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Totuși, diferența dintre salariile reale și așteptările candidaților rămâne ridicată. Potrivit eJobs, veniturile sunt în medie cu aproximativ 30% mai mici decât nivelul salarial pe care îl așteaptă angajații.

„O creștere de 3,8% a mediei salariale nete este de luat în seamă, mai ales în acest context în care nu mai vorbim foarte des despre majorări salariale, însă se menține semnificativ sub nivelul inflației”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.

Topul județelor cu cele mai mari salarii

Clasamentul județelor cu cele mai mari salarii este condus de București, unde media netă a ajuns la 6.000 de lei. Urmează Cluj, cu 5.500 de lei, Sibiu – 5.200 de lei și Timiș – 5.100 de lei. În Ilfov, Iași, Brașov și Constanța, salariul mediu net este de aproximativ 5.000 de lei pe lună.

Cele mai mici salarii au fost raportate în Gorj, Vâlcea, Suceava și Hunedoara, unde media este de circa 4.000 de lei net lunar. În Bistrița-Năsăud, Giurgiu și Caraș-Severin, salariile medii ajung la aproximativ 4.200 de lei.

În ceea ce privește domeniile de activitate, IT-ul rămâne sectorul cel mai bine plătit din economia privată, cu un salariu mediu net de aproximativ 8.000 de lei pe lună, potrivit eJobs. Urmează domeniul naval și aeronautic, cu 6.100 de lei, în timp ce telecomunicațiile, ingineria și industria casino & entertainment oferă salarii medii de aproximativ 6.000 de lei.

La coada clasamentului salarial se află domeniile babysitting și curățenie, unde media netă este de 3.500 de lei pe lună. Call-center-ele și sectorul BPO oferă salarii de aproximativ 4.300 de lei, în timp ce turismul și HoReCa ajung la o medie de 4.500 de lei net. În industria alimentară, salariul mediu este de circa 4.700 de lei.

Datele eJobs mai arată că unele dintre cele mai mari diferențe între salariile actuale și așteptările angajaților sunt înregistrate în județele Mehedinți, Vâlcea și Suceava. În Mehedinți, spre exemplu, angajații câștigă în medie 4.500 de lei, însă își doresc salarii de aproximativ 7.000 de lei, ceea ce înseamnă un decalaj de 58%.

Inflația a „mâncat” cca 900 de lei din salariul mediu în doi ani

O analiză realizată de „Adevărul” în baza datelor oficiale arată că România a înregistrat în 2024 o inflație anuală de aproximativ 5,1%, iar în 2025 aceasta a rămas la un nivel ridicat, de circa 9,7%. Cumulate, aceste evoluții înseamnă o creștere generală a prețurilor de aproximativ 14,8% în doar doi ani. În termeni practici, bunurile și serviciile care costau 100 de lei în 2024 costă astăzi în jur de 115 lei, iar această ajustare se regăsește în aproape toate cheltuielile de bază.

În acest context, un venit lunar fix, de exemplu un salariu de 6.000 de lei rămas neschimbat din 2024, nu mai are aceeași valoare reală. Ajustat la inflație, el echivalează astăzi cu aproximativ 5.100 de lei în putere de cumpărare, ceea ce înseamnă o pierdere de circa 900 de lei pe lună. Diferența nu este doar statistică, ci se reflectă în viața de zi cu zi, în coșul de cumpărături și în capacitatea de a acoperi cheltuielile lunare.

Efectele sunt vizibile în special la produsele de bază și serviciile esențiale. Alimentația a devenit mai scumpă, cu creșteri cumulate de 15–25% la produse precum uleiul, laptele sau carnea. Facturile la energie și gaze au rămas volatile, iar în multe gospodării costurile lunare au crescut semnificativ în sezonul rece. Chiriile din marile orașe au urcat, de asemenea, cu procente importante, iar serviciile – de la restaurante la reparații sau servicii medicale – au fost ajustate în sus odată cu inflația generală.