Carnea de peşte, mai ieftină după aderare

Preţul peştelui ar putea scădea după aderarea la UE datorită intrării pe piaţa românească a producătorilor din vestul şi centrul Europei. Competiţia producătorilor cehi, unguri sau

Preţul peştelui ar putea scădea după aderarea la UE datorită intrării pe piaţa românească a producătorilor din vestul şi centrul Europei. Competiţia producătorilor cehi, unguri sau polonezi, care reuşesc să practice preţuri de două ori mai mici decât cei români, i-ar putea obliga şi pe producătorii români să reducă preţurile.

Cu un consum de 3,5 kg pe cap de locuitor, românii sunt printre naţiunile europene cel mai puţin amatoare de peşte. Autorităţile pregătesc însă un program de promovare alimentat anual de bugete de un milion de euro, care ar trebui să ducă consumul la 9 kg/locuitor până în 2013. Dacă vara se consumă circa 1-1,5 kg peşte/locuitor, din septembrie-octombrie consumul de peşte începe să crească, ajungând la 7-8 kg/loc în noiembrie-decembrie, pentru ca apoi să scadă iar. În România se consumă în jur de 70.000 tone de peşte anual şi se produc sub 20.000 de tone. Importurile de peşte sunt de câteva ori mai mari decât exporturile, discrepanţa accentuându-se după ce pescuitul sturionilor a fost interzis pe o perioadă de zece ani.

"La unguri, preţul crapului la prima mână este de circa 1 euro/kg, în timp ce la noi este de 2 euro/kg, iar la raft ajunge la 3 euro/kg. O să fie o concurenţă din ce în ce mai mare pe importul de peşte", explică Adrian Ionaşcu, purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA). Deşi deocamdată aceste scăderi de preţuri nu s-au văzut în magazine, sunt aşteptate să apară odată cu sfârşitul primăverii. Efectele integrării se vor resimţi mai mult pe piaţa peştelui de apă dulce. Cât priveşte pescuitul marin, România nu are mai mult de zece vase funcţionale, cu lungime mai mare de 15 m, despre care se poate spune că nu sunt bărci şi ies regulat să pescuiască în larg. Chiar dacă avem cotă la pescuitul marin, producţia obţinută este mult mai mică decât cota, astfel încât problema noastră este nerealizarea cotei, nicidecum depăşirea acesteia, explică Ionaşcu. România are un potenţial de pescuit la mare de 20.000 tone pe an, din care se valorifică numai circa 10%.

Fonduri europene, în valoare de 230 milioane de euro

Uniunea Europeană alocă României, prin Fondul European pentru Pescuit, 230 milioane de euro pentru perioada 2007-2013. Statul român va asigura o cofinanţare de 60 milioane de euro, ceea ce duce valoarea sprijinului acordat pisciculturii la 280 milioane de euro. Specialiştii din domeniu spun că niciodată pescuitul nu a avut şansa unor asemenea finanţări. Pentru 2007 sunt prevăzute fonduri de 20 milioane de euro, care vor deveni accesibile beneficiarilor abia din toamnă, după ce Comisia Europeană va aproba Programul Operaţional pentru Pescuit. Potrivit lui Adrian Ionaşcu, până la sfârşitul lunii aprilie urmează să fie disponibil un ghid pentru accesarea fondurilor structurale pentru pescuit. Fondul European pentru Pescuit va fi derulat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (fostul SAPARD).

Luciurile de apă vor fi scoase la privatizare

Legislaţia în domeniul pisciculturii urmează să se schimbe. Autorităţile urmăresc desfiinţarea Companiei Naţionale pentru Administrarea Fondului Piscicol (CNAFP), care ar urma să nu mai gestioneze resursele piscicole, iar competenţele acesteia să fie preluate de ANPA. Banii obţinuţi din gestionarea licenţelor, autorizaţiilor şi permiselor de pescuit ar urma să alimenteze un fond nou creat, Fondul pentru dezvoltarea sectorului pescăresc.

Circa 50.000 de ha de luciu de apă, care în momentul de faţă sunt concesionate, ar urma să fie scoase la privatizare. Potrivit lui Adrian Ionaşcu, privatizarea fermelor piscicole ar facilita accesul proprietarilor la fondurile structurale, calificându-i mai uşor pentru obţinerea creditului bancar pentru cofinanţare. ANPA va monitoriza pescuitul şi va organiza un sistem de 9-15 puncte pescăreşti, în curs de realizare fiind şi o bursă electronică a peştelui.