Care este cea mai falsificată bancnotă din România

Şi anul trecut, bancnotele româneşti au continuat să fie falsificate, iar cele mai multe au fost descoperite abia când se aflau în circulaţie. Însă toate bancnotele au elemente de siguranţă, în funcţie de care pot fi verificate.

În anul 2017, falsurile de bancnote româneşti expertizate la BNR au totalizat 4.765 bucăţi, în scădere cu 32 la sută faţă de 2016, arată Banca Naţională într-un raport.

Din numărul total de bancnote false, 21 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, iar 4.744 de falsuri au fost depistate în circulaţie (cu 32 la sută mai puţine decât în anul 2016).

Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, respectiv 4.664 bucăţi, din care 19 bucăţi capturate de poliţie. Ea a fost urmată de bancnota de 50 lei (44 de falsuri), cea de 10 lei (40 de falsuri, din care o bancnotă capturată de poliţie).

Numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulaţie a fost în 2017 de 3,2 bucăţi, comparativ cu 5,2 bucăţi în 2016.

Cea mai falsificată bancnotă

Bancnota de 100 de lei a fost cea mai falsificată, potrivit BNR. Asta deşi ea conţine 12 elemente de siguranţă. Acestea sunt: fereastra transparentă, filigranul, un fir de siguranţă, un element de suprapunere, o bandă iridescentă, un microtext, imprimare vizibilă în lumina ultravioletă, imprimare aurie, imprimare în relief, imagine latentă, microperforaţii şi cerneală care îşi schimbă culoarea.

Toate elementele de siguranţă pot fi vizualizate interactiv AICI.

Fereastră transparentă: sub forma unor măşti de teatru; conţine valoarea nominală ambutisată şi un element auriu supraimprimat sub formă de panglică. 

Filigranul este constituit din două componente poziţionate în stânga aversului, pe zona neimprimată: portretul personalităţii de pe bancnotă şi sigla BNR. Filigranul devine vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Imprimare în relief: unele elemente de design de pe ambele feţe sunt imprimate în relief.

Microperforaţii: în zona elementului floral de pe avers este înscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Element auriu supraimprimat: o panglică în fereastra transparentă.

Firul de siguranţă magnetic devine vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Cerneală care îşi schimbă culoarea: elementele astfel imprimate îşi schimbă culoarea din auriu în verde, în funcţie de unghiul din care este privită bancnota.

Microtext: zonă imprimată cu caractere foarte mici, de sub 1 mm înălţime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe. Conţine textul "BNR" urmat de valoarea nominală.

Fluorescenţă în lumină UV: zone imprimate cu cerneală fluorescentă, care devine vizibilă numai în lumină ultravioletă. 

Conţine valoarea nominală şi seria bancnotei (unică, formată din 3 cifre, 1 literă şi un număr de 7 cifre). Seria verticală din stânga imprimată cu cerneală neagră va apărea verde în lumină UV, în timp ce seria orizontală din dreapta, imprimată în cerneală roşie, va apărea portocalie.

Element de suprapunere avers/ revers: o floare stilizată (violetă). 

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au anumite fragmente ale unui element de design imprimate fie pe avers, fie pe revers, astfel încât, atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului, elementul se vede în întregime.

Bandă iridescentă: bandă verticală de culoare transparent-aurie pe care este înscrisă valoarea nominală.

Imaginea latentă, constituită din iniţialele "BNR", nu este percepută la examinarea directă, dar devine vizibilă când bancnota este privită razant (pe revers, pe uşile Teatrului Naţional).

Microtext: zonă imprimată cu caractere foarte mici, de sub 1 mm înălţime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe. Conţine textul "BNR".