Căpuşele de stat rămân să paraziteze Hidroelectrica

Reducerea tarifelor pentru apa uzinată şi transferul proiectelor de investiţii cu altă utilitate decât energia sunt principalele promisiuni pe care Guvernul le-a făcut în momentul deschiderii insolvenţei Hidroelectrica şi nu le-a onorat nici până acum, când producătorul se apropie cu paşi repezi de ieşirea din această procedură.

Ambele sunt printre cauzele care au dus la situaţia financiară dezastruoasă de anul trecut a companiei, potrivit raportului realizat de administratorul judiciar Euro Insol. Administraţia Naţională Apele Române este înscrisă în tabelul creditorilor cu  309 milioane de lei. „Ei au o creanţă de dinainte de insolvenţă, iar temeiul lor este o hotărâre de guvern. Problema nu stă la administratorul judiciar, ci în pixul premierului“, a declarat Remus Borza pentru „Adevărul“.

El a mai spus că la Porţile de Fier II compania deversează apa la debite mai mari de 8.000 de metri cubi pe secundă în loc să producă energie, deoarece costul apei uzinate pe MWh ar fi prea mare, respectiv de 80 de lei. „Avem pierderi din cauza preţului prohibitiv al apei. Preţul a crescut de patru ori în 2010 de la 0,26 lei pe 1.000 metri cubi la 1,1 lei“, a completat el.

Borza: "Hidro nu trebuie să facă de toate“

O altă problemă o constituie amenajările care nu au ca prioritate producţia de electricitate, de pe urma cărora profită ministere precum cel al Agriculturii (irigaţii), Mediului (diguri împotriva inundaţiilor) sau Transporturilor.

„Hidroelectrica nu este bugetul României, să facă de toate“, a mai spus Borza. El a dat ca exemplu o investiţie cu o capacitate de 11,7 MW la Paşcani, care a ajuns să coste 18 milioane de euro/MW, în condiţiile în care media europeană e de două milioane de euro/MW.

Euro Insol a înregistrat vineri, 7 iunie, la Tribunalul Bucureşti, tabelul definitiv al creditorilor Hidroelectrica şi va cere ieşirea din insolvenţă a companiei în data de 26 iunie.