Când ne întoarcem la muncă? Ce spun firmele

Majoritatea firmelor vor ca angajaţii să se întoarcă la muncă după încetarea stării de urgenţă. Acestea au găsit şi câteva efecte pozitive la actuala criză, precum digitalizarea şi debirocratizarea administraţiei publice, dar şi digitalizarea întreprinderii.

Având în vedere schimbările din ultima perioadă cu privire la desfaşurarea activităţilor lucrative, precum şi perioada de timp scursă de la momentul adoptării măsurilor de restricţionare a mişcării persoanelor, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a analizat modul în care întreprinderile mici şi mijlocii din România au fost impactate de măsurile instituirii stării de urgenţă şi cum le-a fost sau le va fi afectată activitatea economică şi care sunt lecţiile învăţate în această perioadă.

Astfel, în perioada 14.04 - 21.04 2020, CNIPMMR a realizat un amplu sondaj cu privire la efectele muncii la domiciliu şi necesitatea reîntoarcerii personalului în unităţile de producţie.

Sondajul a fost derulat în perioada 14.04 – 21.04.2020 şi antreprenori au fost în proporţie de 63,3% microîntreprinderi, 19,9% întreprinderi mici, 10,1% întreprinderi mijlocii şi 6,7% alte forme de organizare.

Întrebaţi câţi salariaţi sunt încadraţi în societatea lor, aceştia au menţionat: 65,9% au mai puţin de 9 salariaţi, 23,9% au între 10 şi 49 de salariaţi şi 10,2% au peste 50 de salariaţi.

În ceea ce priveşte domeniul de activitate al respondenţilor, acesta este în proporţie de 67,7% servicii, 17,3% comerţ şi 15% producţie.

La întrebarea „Cât de afectat sunteţi de actuala criză?”, antreprenorii au răspuns în proporţie de 35,8% că sunt afectaţi în foarte mare măsură, 28,3% că sunt afectaţi în mare măsură, 14,6% că nu sunt afectaţi, 12,4% că sunt afectaţi în mică măsură şi 8,8% că sunt afectaţi în foarte mică măsură.

Astfel, aceştia estimează o scădere a cifrei de afaceri, după cum urmează: 30,1% mai mult de 70% din cifra de afaceri, 18,1% între 30% şi 50%, 16,8% între 10% şi 30%, 15,9% între 50% şi 70%, 15% până în 10% şi doar 4,1% nu au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri.

Întrebaţi „În cât timp credeţi că veţi reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei?”, antreprenorii au răspuns: 37,6% îşi vor reveni în maxim 6 luni, 29,6% în maxim 12 luni, 25,3% între 1 şi 2 ani, şi 7,5% în mai mult de 2 ani.

Întrebaţi apoi care consideră că este data de la care angajaţii ar trebui să se reîntoarcă în unitate, pentru a relua activitatea economică, 51,8% au menţionat că angajaţii ar trebui să se reîntoarcă după încetarea stării de urgenţă, 26,1% la începutul lunii mai şi 22,1% după sărbătorile Pascale.

De asemenea, antreprenorii chestionaţi estimează că pot reintegra personalul la nivelul anterior crizei, astfel: 57,5% în maxim 3 luni, 20,4% în maxim 6 luni, 8,8% în maxim 9 luni, 8% în mai mult de un an şi 5,3% în maxim 12 luni.

În ceea ce priveşte măsurile de prevenţie a răspândirii virusului COVID-19 pe care antreprenorii le pot implementa în cadrul unităţii, aceştia au răspuns (răspunsuri multiple): măşti de protecţie (82,30%), dezinfectanţi pentru igienizarea suprafeţelor (74,80%), mănuşi de unică folosinţă (61,90%), asigurarea unei distanţe mai mari între spaţiile individuale de lucru (58,40%), altele (4,40%): viziere, lucratul în ture, lucratul 1 săptămână la birou/ 1 săptămână acasă, asigurarea transportului angajaţilor cu maşinile companiei, decontarea trannsporului angajaţilor cu maşinile proprii, work from home doar 3h/zi.

Întrebaţi care consideră că sunt riscurile neîntoacerii la lucru în următoarea perioadă, aceştia au răspuns (răspunsuri multiple): scăderi ale cifrei de afaceri (74,80%), pierderea clienţilor (51,80%), reducerea personalului ca urmare a afectării veniturilor (36,30%), încetarea activităţii economice ca urmare a afectării grave a relaţiilor comerciale (35%), scăderea productivităţii muncii (27%) şi apariţia de sincope în comunicarea dintre angajator şi angajaţi, precum şi între angajaţi (19,90%).

Printre efectele pozitive considerate de antreprenori ca urmare a implementării măsurilor de distanţare socială în cadrul întreprinderilor, aceştia au menţionat (răspunsuri multiple): digitalizarea administraţiei publice (42,90%), debirocratizarea administraţiei publice (39,40%), digitalizarea întreprinderii (36,70%), îmbunătăţirea comunicării instituţionale (32,30%), identificarea unor noi oportunităţi de business (28,80%) şi identificarea unor noi canale de vânzare (19,90%).

În final, printre măsurile considerate necesare a fi luate în continuare în domeniul relaţiilor de muncă, antreprenorii au propus: modificarea Codului Muncii astfel încât să permită flexibilitate în ceea ce priveşte derularea contractului de muncă şi muncă la distanţă (77,40%), introducerea unui termen mai mare de notificare în Revisal a modificărilor din contractul individual de muncă (50%), introducerea unui alt sistem de cuantificare a muncii la distanţă care să nu presupună înscrierea în condica de prezenţă (37,20%), altele (3,20%): reducerea taxării salarizării, posibilitatea angajatorului de a recupera investiţia în formarea profesională a angajatului etc.