Câmpulung, pe valul imobiliarului

Investișiile de câteva sute de milioane de euro anunţate în zonă, în proiectul Iezer-Portăreasa, au dus la creşterea de până la zece ori a preţurilor la terenuri. Câmpulung Muscel

Investișiile de câteva sute de milioane de euro anunţate în zonă, în proiectul Iezer-Portăreasa, au dus la creşterea de până la zece ori a preţurilor la terenuri.

Câmpulung Muscel nu mai este de departe ce era în urmă cu doi-trei ani: oraşul semimort care încă îşi lingea rănile după închiderea fabricii ARO. Astăzi, una dintre grijile importante ale localnicilor nu mai este cât primesc din "ordonanţă" (plăţi compensatorii) de la ARO, ci cât a mai ajuns preţul terenurilor!

Fie că este vorba despre vânzători sau cumpărători - toţi îşi freacă mâinile de bucurie că zona a devenit atât de căutată de vedete, pentru a-şi face o casă de vacanţă - şi de investitori, care caută suprafeţe mari pentru supermarketuri sau ansambluri rezidenţiale. Toată această fierbere nu a rămas fără ecouri: preţurile terenurilor au crescut în ultimele câteva luni de până la zece ori. Cele mai căutate zone sunt cele din vecinătatea viitoarei pârtii de schi din proiectul Iezer-Portăreasa.

Retailerii şi vedetele au dat tonul!

"Masivul Iezer are un potenţial de pârtie de schi nemaiexistent în Europa, de 127 de kilometri. Odată finalizat proiectul, ne vom putea compara cu orice altă staţiune de schi din Austria sau Elveţia", a povestit pentru "Adevărul" Bogdan Răcăşanu, Branch Manager Coldwell Banker Muscel. În acest moment, proiectul se află la stadiul obţinerii unei finanţări de câteva sute de milioane de euro.

Banii vor veni din fonduri europene ce vor fi accesate de autorităţile locale, după încheierea unui parteneriat public-privat între autorităţile locale şi investitori. "Zona are un potenţial turistic enorm şi deja a început să se vadă. Există într-adevăr o presiune asupra zonei datorită vecinătăţii cu Bran-Moeciu, însă toate studiile arată că inclusiv turiştii din Braşov ar migra spre Câmpulung. Nu e aglomeraţie, iar priveliştea este cel puţin la fel de atragătoare", spune primarul municipiului Câmpulung Muscel, Călin Andrei.

Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în ultimul an sau sumele încasate din impozitul pe tranzacţiile imobiliare demonstrează că zona e pe val! De potenţialul ei s-au convins repede, din fericire, şi autorităţile de la Bucureşti.

Gheorghe Dinică şi Horia Patapievici s-au facut vecini

La începutul anului au inclus Câmpulungul şi împrejurimile acestuia printre zonele cu cel mai mare potenţial turistic din România. Proiectul Iezer-Portăreasa şi includerea oraşului în planurile de viitor ale autorităţilor au făcut cu ochiul în primul rând investitorilor din retail. Marile reţele de hipermarketuri, gen Carrefour, Kaufland sau Dedeman au început să caute terenuri la periferia oraşului, urcând de pe o zi pe alta preţurile.

Au început să vină şi vedetele care, sătule parcă de aglomeraţia de pe Valea Prahovei sau pur şi simplu ochind o investiţie profitabilă, au început să scoată din buzunare chiar şi câteva zeci de euro pentru un metru de teren. Maestrul Gheorghe Dinică a vizionat mai multe zone, dar a ales Bughea de Jos, iar Horia-Roman Patapievici şi Nicolae Manolescu s-au oprit la Mărcuş.

"Eheee, cine se gândea că vor creşte preţurile atât. Nu mai dădeam hectarul de pădure pe câteva zeci de milioane de lei vechi", ne povestea cu o oarecare amărăciune un localnic din Valea Barbuşii, zonă aflată la câţiva kilometri de oraşul Câmpulung.

Dacă în urmă cu un an aici abia se tranzacţionau terenurile, vânzătorii obţinând maximum 3-4 euro pentru un metru pătrat de teren din cel mai bun, acum nu te mai atingi de nimic fără 20-30 de euro, şi chiar mai mult! Mai multă baftă în acest sens a avut însă Gelu Arsene, un localnic din comuna Mioarele, care a ţinut până acum de cei 3.000 de metri pătraţi pe care îi are, în aşteptarea creşterii preţurilor.

Şi n-a stat prea mult, pentru că, de la jumătate de euro, cât era metrul în urmă cu doi ani, a ajuns acum 15-17 euro metrul. "E un moment în care lumea ţine de terenuri, stă în expectativă", ne-a confirmat interesul pentru zona situată la o altitudine de peste 1.000 de metri primarul Ion Poştoacă.

Acum, 5.000 de metri pătraţi, fără utilităţi, aflaţi în vecinătatea pârtiei de schi de la Mioarele (proiect-pilot pentru viitoarea pârtie de schi de la Iezer, ce a fost finalizat anul trecut) costă acum 100.000 de euro. "La case, preţurile sunt încă bune", ne-a spus un cumpărător bucureştean, care a dat pe o casă veche, dar locuibilă, 500 milioane de lei vechi. Anul trecut, aceasta nu se vindea însă cu mai mult de 40 milioane de lei vechi.