Calendarul PIB-buget sau de ce nu poate avea Guvernul cifrele exacte şi la timp

În fiecare an, Guvernul trebuie să se prezinte cu bugetul de stat pe anul următor în condiţiile în care nu se cunosc nici cifrele reale privind Produsul Intern Brut pe anul în curs. Astfel că e nevoit să recurgă la prognoze – supuse, şi acestea, revizuirilor.

PIB-ul este raportat de Statistică şi e anunţat cel mai devreme la 70 de zile după încheierea anului la care se referă. Apoi este revizuit în funcţie de noile date ale acelui an, iar cifra definitivă apare abia după 21 de luni. Revizuirea în plus sau în minus nu e o „vină” a cuiva, ci e dată de noile cifre intrate în calcul.
„Adevărul” vă prezintă calendarul de raportare a PIB, din care va reieşi, sperăm, destul de clar câtă „vină” i se poate imputa INS pentru revizuirea datelor referitoare la un anumit an, de exemplu 2011. Aşadar:
** Anul 0: România realizează un anumit Produs Intern Brut (PIB)
** Anul 1, februarie: INS poate raporta doar evoluţia în procente a PIB pe Anul 0 faţă de anul anterior.
** Anul 1, martie: INS poate anunţa şi suma PIB-ului pe Anul 0, ca şi principalii factori (formare, utilizări, domenii etc.), dar acestea sunt numai date provizorii. Motivul pentru care sunt provizorii? Doar un exemplu: suntem în martie şi firmele încă nu şi-au depus bilanţurile pe Anul 0 – de unde să afle statisticienii cum a mers economia? Desigur, prin sondaje, care nu dau însă întotdeauna ceea ce numim cifre exacte.
Tot în martie, odată cu ieşirea la lumină a primelor cifre referitoare la PIB, Guvernul poate compara dacă bugetul de stat pe anul 0 a fost construit corect, pe un PIB estimat anterior de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). De regulă, în acest moment se creează cele mai multe controverse, din cauza diferenţelor dintre PIB-ul Anului 0, raportat de INS, şi PIB-ul ce fusese estimat de CNP pentru Anul 0, pe care fusese construit bugetul. Menţionăm că în fiecare an există diferenţe de ordinul miliardelor de lei între cele două cifre (CNP şi INS), iar Guvernul este nevoit să rectifice bugetul.
** Anul 1, septembrie: INS publică datele semidefinitive privind PIB-ul Anului 0, care pot să difere de cele provizorii. Atenţie, nici aceste date nu sunt definitive, pentru că încă mai există necunoscute privind evoluţiile din Anul 0, necunoscute care nu li se pot imputa statisticienilor.
** Anul 1, octombrie-decembrie: este perioada în care Guvernul trebuie să se prezinte cu proiectul bugetului de stat pe anul următor (Anul 2). De regulă, CNP anunţă o prognoză numită „varianta de toamnă”, în care sunt estimaţi principalii indicatori – PIB, inflaţie, curs de schimb, rata şomajului, salariul mediu pe economie etc. pentru Anul 2. Guvernul poate să ia sau să nu ia în seamă aceste prognoze, la construirea proiectului de buget pe anul următor, dar de obicei se bazează pe estimările CNP.
O posibilă întrebare: de unde ştie CNP, în Anul 1, cum va merge economia în Anul 2? Desigur, specialiştii în prognoze urmăresc anumite tendinţe, dar datele de bază sunt cele venite de la INS, respectiv raportările privind evoluţiile din anii anteriori. Iar când datele privind acei ani se revizuiesc, normal că trebuie revizuite şi prognozele. Din nefericire, ultimele date aflate la dispoziţia CNP (de la INS) în octombrie-decembrie Anul 1 sunt doar cele semidefinitive privind Anul 0, dar în acelaşi timp Guvernul trebuie să proiecteze bugetul pe Anul 2. Astfel că se trasează câteva cifre „de compromis”, până când datele sunt definitive, iar prognozele pot fi mai solid fundamentate.

Ce se întâmplă acum?

Suntem deja în ianuarie Anul 2, Guvernul nu are buget pe Anul 2, CNP nu are prognoze pe Anul 2 (astfel încât Guvernul să poată concepe bugetul) şi, „colac peste pupăză”, INS revizuieşte cu o amploare fără precedent datele privind Anul 0. Mai exact, diferenţa dintre datele provizorii, anunţate în martie Anul 1, şi cele definitive trece de 20 de miliarde de lei. Asta înseamnă că nici bugetul pe Anul 0 n-a fost fundamentat corect, nici cel pe Anul 1, iar cel pe Anul 2 riscă să se „cimenteze” pe date incerte. Toate acestea, în condiţiile în care FMI bate la uşă, iar Guvernul nu poate să se prezinte cu un buget.
O situaţie exasperantă, într-adevăr, dar a da vina pe INS pentru revizuirea de 21 de miliarde de lei a PIB-ului pe Anul 0 este incorect, pentru că nu statisticienii dau acele cifre, ci ei doar le consemnează. Nu INS a depus bilanţuri de firme, nu INS a arat tarlalele, nu INS a mişcat utilajele din industrie, nu INS a plătit impozite, nu INS a făcut cumpărături. Statistica a consemnat, în schimb, datele culese de la contabili, agricultori, industriaşi, plătitori de impozite, vânzători şi cumpărători. Iar aceste date au venit cu o anumită întârziere şi au fost, la rândul lor, revizuite de către cei în cauză.

Erori de calcul? INS este aliniat într-un sistem european de culegere şi raportare a datelor, sistem care funcţionează ca un ceasornic. Ori e stricat tot ceasornicul din cauza „rotiţei” România, ori cineva s-a trezit ceasornicar peste noapte. Ce părere aveţi?