Bugetarii își justifică ineficiența reclamând birocrația, corupția și favoritismul din administrație
0Birocrația, legislația stufoasă și lipsa digitalizării sunt cele mai mari probleme ale sectorului public, pe care angajații la stat le-au identificat în instituțiile în care lucrează, potrivit unui sondaj realizat la nivel național în rândul angajaților din sectorul public.
Un sondaj efectuat la nivel național de Centrul de formare APSAP, în care angajații din administrația publică au răspuns la întrebări esențiale despre cum lucrează, ce îi încurcă, ce îi motivează și ce așteptări au de la sistemul în care activează, arată că principalele trei probleme cu care se confruntă aceștia sunt legate de birocrația excesivă – 62% dintre angajați; legislația stufoasă și contradictorie – 47% dintre angajați și lipsa digitalizării – 37% dintre angajați. Aceste trei aspecte sunt percepute de majoritatea angajaților drept cauze majore ale ineficienței administrative și ale dificultății de a oferi servicii rapide și moderne cetățenilor.
Sondajul evidențiază însă și alte probleme structurale semnificative, care afectează performanța sectorului public:
• Ineficiența și lipsa de responsabilizare – 31%
• Corupția și favoritismul – 30%
• Lipsa de motivație și de pregătire profesională a angajaților – 29%
• Imixtiunea factorului politic – 26%
• Subfinanțarea și administrarea defectuoasă a resurselor – 25%
• Decalajul între administrația centrală și cea locală – 12%
„Răspunsurile confirmă, fără echivoc, că angajații din sectorul public sunt extrem de conștienți atât de limitele cu care se confruntă zilnic, cât și de direcțiile în care administrația trebuie să evolueze. Ei indică foarte clar că simplificarea procedurilor, digitalizarea reală și un cadru legislativ coerent și aplicabil sunt pilonii esențiali ai unei reforme autentice. Aceste priorități nu mai pot fi amânate dacă ne dorim o administrație modernă, eficientă și capabilă să ofere servicii publice de calitate”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte al Centrului de Formare APSAP.
Angajații care au identificat aceste probleme lucrează în proporție covârșitoare de ani de o perioadă lungă la stat: 33% lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puțin de un an.
„Un om aflat de 15 ani în aceeași instituție va continua, inevitabil, să reproducă ceea ce a învățat la începutul carierei sale, în contextul unei lumi care nu mai seamănă deloc cu cea din 2008 sau 2010. Nu poți cere digitalizare, inovație, deschidere și schimbare unui sistem în care 40% dintre oameni lucrează exact în același loc de când era folosit faxul. Nu poți avea instituții dinamice când jumătate din personal nu a schimbat niciodată biroul, departamentul sau tipul de activitate”, a explicat Fârșirotu.
Consum uriaș de coli de hârtie în era digitalizării
Lipsa digitalizării rămâne o problemă majoră, având în vedere evoluția tehnologiilor. Întrebați dacă la instituția în care lucrează apar frecvent cozi la ghișee sau puncte de lucru cu publicul, peste 47% au răspuns aproape niciodată, 24% foarte rar, 20% doar în anumite zile sau intervale orare și 8% zilnic.
Nici semnătura digitală nu este des utilizată în sectorul public. Deși peste 65% din respondenți a spus că dețin o semnătura digitală calificată, foarte puțini o utilizează în mod real, cu toate că prețul unui astfel de dispozitiv este destul de scăzut. Concret, 40% au spus că în ultimul an nu au folosit pentru niciun document semnătură digitală, iar 35% au semnat între 1 și 10 documente cu semntură digitală.
Într-o lume în care digitalizarea accelerează și tot mai multe procese devin digitale, consumul de hârtie în Romania a rămas la fel spun 31,3% dintre respondenți, a crescut mai ales în ultimii 2 ani conform 20% dintre respondenți, respectiv a crescut semnificativ spun 18% dintre bugetari. La pol opus un procent redus, 9,4%, spun că a scăzut semnificativ consumul de hârtie.
Astfel, peste 51% dintre angajații la stat au menționat că folosesc lunar între 100 și 500 de coli pentru imprimarea documentelor, în activitatea de zi cu zi. Tot în peste 50% din cazuri se consumă la fel de multă hârtie de imprimantă ca în urmă cu 3 ani sau ușor mai mult în 2025. În 20% din cazuri a scăzut ușor consumul de coli de hârtie.
„Datele sondajului arată limpede că lipsa digitalizării nu ține doar de infrastructura instituțiilor, ci și de nivelul de competențe ale angajaților. Patru din zece respondenți declară că au doar competențe digitale de bază, iar peste 60% nu dețin niciun certificat care să le ateste nivelul", a completat Fârșirotu.