BNS cere Guvernului să fie mai responsabil: Din fiecare 5 lei cheltuiți de stat, unu este împrumutat

Blocul Național Sindical atrage atenția asupra situației finanțelor publice din România, arătând că deficitul bugetar a explodat, fiind cu 5 miliarde de euro mai mare în primele șase luni din acest an, față de aceeași perioadă din 2023.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o înrăutățire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei), precizează BNS.

„Cu excepția anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanțele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani”, notează sindicaliștii.

În consecință, datoria publică raportată de Ministerul finanțelor s-a situat la un record istoric. La finalul lunii aprilie (pentru care există date disponibile) datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde Euro), și a înregistrat astfel o creștere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde Euro) față de finalul anului pandemic 2020.

Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricțiile pandemice.

Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei față de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parțial de majorarea investițiilor.

Dobânzile pentru datoria publică au ajuns la un maxim istoric

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor, cheltuielile pentru investiții (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeași perioadă cu doar 13,47 miliarde lei față de perioada similară din 2023, diferența de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcționare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exercițiu fiscal.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).

Raportat la cheltuielile generale de funcționare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiți de stat, unul este împrumutat.

Evoluția în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutățirea în continuare a finanțelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) față de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) față de perioada similară.

Deficitul, mai mare decât toate încasările din TVA

Dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) și mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii și venit și din alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei).

Astfel, dimensiunea deficitului bugetar după primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indică în mod vădit că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă, în condițiile în care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o țintă de 5% din PIB.

În plus, pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent își va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB) înregistrat în perioada 2021-2023. Astfel, după 4 ani, deficitul bugetar nu numai că nu se va diminua ca procent din PIB, dar urmează să aibă o valoare mai mare, nu doar nominal.

BNS cere Guvernului mai multă responsabilitate în politicile fiscale

În concluzie, notează sindicaliștii, datele semestriale privind execuția bugetară arată faptul că reformele anunțate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) și au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România, salariați și angajatori, întrucât, ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii 4 ani și nu pare să se producă nici în anul 2024. În timp ce în 10 Mai 2024, Guvernul României își menținea ținta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an.

„Blocul Național Sindical consideră că povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecți și din ce în ce mai mult pe generațiile următoare! Asfel, BNS solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral!”, notează BNS.