BNR a aprobat numirea lui Ionuţ Pătrăhău în Consiliul de Supraveghere de la Banca Carpatica. Pătrăhău revine în sistemul bancar după o pauză de 5 ani

Banca Naţională a României (BNR) a aprobat numirea lui Ionuţ Pătrăhău ca membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Carpatica, potrivit unei informări a instituţiei de credit. Pătrăhău a fost director general al reţelei de spitale Regina Maria şi a ocupat pentru 10 ani, până în 2009, funcţia de director general adjunct la Banca Transilvania.

Acţionarii Băncii Carpatica au ales la începutul lunii octombrie a anului trecut trei membri în Consiliul de Supraveghere, reînoind mandatele preşedintelui băncii, Nicolae Petria, şi pe cel al Doinei Toader, iar pe poziţia vacantă a fost ales Ionuţ Pătrăhău. Celelalte două poziţii sunt ocupate de Ioan Trenca şi Silviu Popa.

Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, care deţin împreună pachetul majoritar de acţiuni la Banca Carpatica, intenţionează să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului şi a componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratului, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă.

Cei doi acţionari au cerut în 14 februarie convocarea adunărilor generale (ordinare şi extraordinare) a acţionarilor, stabilită de management pentru data de 10 aprilie, şi solicită atât reducerea numărului de membri ai Consiliului de Supraveghere de la cinci la trei persoane, cât a numărului de membri ai Directoratului, tot de la cinci la trei.

Ilie Carabulea şi Tănase au mai solicitat şi prezentarea unui raport privind modul în care Directoratul a supravegheat realizarea bugetului pe anul 2013. Aceştia mai doresc acordarea unui vot de încredere membrilor Consiliului de Supraveghere şi stabilirea celor trei membri care vor continua activitatea în această structură.

Pe lângă solicitările celor doi acţionari, Directoratul a adăugat pe ordinea de zi propunerea de împuternicire a acestuia de a analiza şi identifica "eventuale oportunităţi de dezvoltare a băncii prin realizarea unei fuziuni şi, în cazul în care există o astfel de oportunitate, pentru a întocmi proiectul de fuziune" care va fi supus spre aprobarea AGEA.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţine 11,2179% din titluri.

Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fosat arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Banca a raportat pentru anul trecut un profit net de 38 milioane lei (8,59 milioane euro), în creştere cu 77,2% faţă de 2012, susţinut de recuperarea creanţelor din impozitul amânat de 11,89 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 14%, la 4,06 miliarde lei.

Stiri pe aceeaşi temă:

Carabulea vrea să schimbe conducerea Băncii Carpatica, managerii urmăresc fuziunea cu altă bancă. Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, care deţin împreună pachetul majoritar al Băncii Comerciale Carpatica, intenţionează să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului şi componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratul, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă.

Dosarul „Carpatica”. Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac rămân în arest. Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fostul director general al Carpatica Asig Marian Mîrzac vor fi cercetaţi în continuare în arest după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis luni cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de prelungire a măsurii arestului preventiv.

Un acţionar de bancă îşi va pierde foarte curând dreptul de vot. Cine să fie? Şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, care are atribuţii de control asupra calităţii acţionarilor şi deţinătorilor de bănci comerciale, a anunţat că un astfel de acţionar „nu prea“ mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege. Cinteză a refuzat, însă, să-l nominalizeze pe respectivul acţionar.

De la dosarul Carpatica la scandalul salariilor: ce a făcut ASF de la înfiinţare şi până în prezent.Zece luni au trecut de la înfiinţarea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), timp în care instituţia nu a fost ferită de scandaluri sau situaţii dificil de gestionat, cazurile Astra Asigurări şi Carpatica fiind cele mai cunoscute. Care au fost cele mai importante episoade din scurta istorie a instituţiei de supraveghere?

UPDATE Trei membri ai reţelei Carabulea au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie

Cine sunt „greii“ reţelei Carabulea, implicaţi în dosarul de corupţie deschis de DNA