Băuturile răcoritoare s-au scumpit în ritm alert. Românii cu venituri mici, tot mai afectați

În ultimii doi ani, prețurile băuturilor răcoritoare și ale apelor îmbuteliate au crescut mai rapid decât media alimentelor, iar efectele se văd imediat în bugetul gospodăriilor. Studiul „Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare în România”, realizat de ASE pentru Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), arată că majorările de preț au fost determinate în mare parte de taxele pe consum și de introducerea unor noi accize, care au crescut costul final plătit de consumatori.

Alice Nichita, președinte ANBR, subliniază: „Industria de băuturi răcoritoare din România este un pilon strategic al economiei. Creșterea TVA și introducerea taxei pe zahăr afectează direct prețurile la raft și lovesc mai puternic în gospodăriile vulnerabile, diminuând accesul consumatorilor la băuturi cu ingrediente de calitate, testate de experți internaționali, care le oferă momente plăcute de relaxare alături de familie sau prieteni.”

Care sunt consecințele scumpirilor  asupra pieței și consumatorilor

Reducerea cererii pentru băuturile răcoritoare poate influența planurile de investiții ale producătorilor și ale companiilor din lanțul de distribuție. Deși taxele pe consum generează venituri suplimentare la buget pe termen scurt, ele pot amplifica presiunile inflaționiste și diminua puterea de cumpărare a românilor.

Pentru consumator, efectul este imediat: prețuri mai mari la raft, iar pentru industrie, ritm mai lent al investițiilor și un risc asupra locurilor de muncă. Această situație subliniază tensiunea dintre necesitățile fiscale ale statului și puterea economică reală a gospodăriilor românești.

Majorările de preț din ultimii ani nu sunt doar o simplă statistică, ci o realitate palpabilă pentru românii cu venituri mici. În timp ce industria continuă să fie un motor economic important, taxele și accizele crescute au un impact direct asupra consumatorilor, determinând schimbări în obiceiurile de cumpărare și afectând puterea de cumpărare. Într-o economie în care fiecare leu contează, efectele acestor politici fiscale devin resimțite rapid în viața de zi cu zi a românilor.

Creșteri alarmante ale prețurilor, coș zilnic tot mai gol

Datele din piață relevă că, între 2023 și 2024, prețurile băuturilor răcoritoare și ale apelor îmbuteliate au crescut cumulat cu 32,5%, comparativ cu o medie de 17,6% pentru produsele alimentare. Diferența se resimte puternic în coșul de cumpărături zilnic: românii plătesc mai mult pentru produse consumate frecvent, precum apă, sucuri sau băuturi necarbonatate. Această tendință s-a reflectat și în volum, care a scăzut cu peste 9,5% în 2025, conform datelor ANBR.

Venituri rapide la buget,  presiune directă asupra consumatorilor

O mare parte din scumpirile recente se datorează TVA-ului și accizelor, aplicate inclusiv peste valoarea accizei în cazul băuturilor nealcoolice. Astfel, prețul final include atât taxa specifică, cât și TVA calculat peste aceasta.

Specialiștii în economie atrag atenția că aceste instrumente fiscale sunt ușor de colectat și generează venituri rapide la buget, însă au un efect regresiv: afectează într-o proporție mai mare gospodăriile cu venituri mici. În ultimii ani, sectorul a resimțit creșterea TVA de la 9% la 19%, apoi la 21%, dar și introducerea taxei pe zahăr pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, măsuri care au sporit presiunea asupra consumatorilor vulnerabili.

Cum pot afecta scumpirile locurile de muncă ale românilor

Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate are o pondere semnificativă în economia României: contribuie anual cu peste 0,6% din PIB, generând în 2024 o valoare adăugată brută de 3,7 miliarde lei. Sectorul aduce și aproximativ 1 miliard de lei în taxe și impozite directe.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, industria susține direct aproximativ 10.000 de angajați și contribuie indirect la bunăstarea a circa 60.000 de persoane implicate de-a lungul lanțului de valoare — de la furnizori și producători de ambalaje, până la transport și distribuție.