Băncile centrale din Europa își mențin abordarea prudentă în politica monetară

Prăbușirea Silicon Valley Bank și preluarea Credit Suisse au schimbat cu totul perspectiva piețelor asupra stării economiei și au pus reflectoarele asupra viitoarelor decizii de politică monetară.

Potrivit analistului XTB Radu Puiu, problemele din sectorul bancar au evidențiat impactul pe care înăsprirea condițiilor monetare îl are asupra economiei. ,,Este un semnal al încetinirii economiei, scenariu dorit de către băncile centrale pentru a combate inflația puternică”, arată Radu Puiu.

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat tonul după criza bancară, când investitorii erau indeciși cu privire la deciziile viitoare ale băncilor. Întrebarea era dacă instituțiile își vor continua dinamica politicii monetare sau vor menține dobânda cheie pentru a urmări efectul asupra sectorului bancar.

BCE a anunțat o majorare cu 50 de puncte de bază (pb) până la 3%, creând un precedent și sugerând care ar putea fi tendința deciziilor viitoare ale altor bănci centrale.

Rata fondului Rezervei Federale este acum la un nivel de 5%

În cadrul ședinței de politică monetară din 22 martie, Fed a majorat ratele dobânzilor cu 25 pb, în conformitate cu așteptările pieței. Rata fondului Rezervei Federale este acum la un nivel de 5%. În plus, Fed a anunțat că va menține programul de Restricționare cantitativă (QT).

Potrivit Fed, crearea de locuri de muncă în economia SUA a accelerat, în ciuda așteptărilor investitorilor, indicând menținerea unei piețe a forței de muncă robuste, care exercită presiune asupra prețurilor.

Fed indică faptul că ar putea fi oportune creșteri suplimentare ale dobânzii pentru a continua lupta împotriva inflației. Proiecțiile indică o nouă creștere în acest an și reduceri ale dobânzii cu 75 pb anul viitor. Totuși, acestea sunt doar estimări realizate pe baza informațiilor din prezent, motiv pentru care ar trebui tratate cu un dram de reticență.

Menținerea poziției Fed în politica sa monetară va păstra credibilitatea instituției în lupta sa împotriva inflației, protejând în același timp opțiunea de ajustare a politicii monetare în viitor, dacă încetinirea indusă de bănci va avea loc sau nu.

Președintele Powell a abordat miercuri și ,,acuzațiile” referitoare la inversarea bruscă a efortului băncii centrale de a-și reduce dimensiunea bilanțului în urma prăbușirii Băncii Silicon Valley, subliniind că acțiunile băncii nu oferă un stimul reînnoit economiei. Mai exact, Fed a anunțat un program expansiv de creditare de urgență, care are scopul de a preveni un val de dificultăți bancare care ar amenința stabilitatea sistemului bancar și a economiei în ansamblu.

„Extinderea bilanțului reprezintă cu adevărat împrumuturi temporare acordate băncilor” și „nu are scopul de a modifica direct poziția politicii monetare”, conform discursului lui Powell.

Inițiativa Fed a fost anunțată săptămâna trecută, după observarea unei creșteri masive a împrumuturilor băncilor, în special printr-un credit record de 153 de miliarde de dolari prin facilitatea discount window. Această decizie a făcut ca bilanțul de numerar și obligațiuni al Fed să crească de la 8.400 de miliarde de dolari, cât era pe 8 martie, la 8.700 de miliarde de dolari, pe 16 martie. Această creștere a anulat luni de eforturi pentru reducerea bilanțului Fed prin programul de restricționare cantitativă.

Există trei caracteristici pozitive ce reies din decizia de dobândă a FED

În primul rând, Fed și-a moderat limbajul cu privire la următorii pași în ceea ce privește majorarea ratelor: mai sunt posibile creșteri, în funcție de necesitate. Însă banca pare mai puțin determinată să ia astfel de decizii.

În al doilea rând, cea mai puternică bancă centrală din lume și-a redus previziunile de creștere pentru 2023, iar asta este un semn de optimism.

În al treilea rând, președintele Powell și colegii săi au fost de acord în unanimitate cu privire la această abordare.

Șeful Fed a declarat că sistemul bancar din SUA este solid și rezistent, fiind posibil ca evoluțiile recente să ducă la condiții de creditare mai stricte pentru gospodării și întreprinderi și să afecteze activitatea economică, locurile de muncă noi și inflația. Prin urmare, este posibil ca înăsprirea semnificativă a condițiilor de creditare să indice faptul că, de acum, politica monetară „ar putea fi mai relaxată”, conform comentariilor lui Powell.

Dificultățile din sistemul bancar ar putea declanșa o recesiune

Dificultățile din sistemul bancar ar putea determina reducerea creditării, declanșând o recesiune, încetinind consumul și scăzând inflația. Aceasta este însă o situație fluidă, cu evoluții rapide și incerte, putându-se schimba de la o zi la alta.

Ziua de 23 martie aduce noi decizii de politică monetară, cele mai importante fiind ale Băncii Angliei (BoE) și Băncii Centrale a Elveției.

Așteptările sunt ca Banca Angliei să majoreze rata de dobândă cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, în această săptămână, apoi să întrerupă înăsprirea. Cu toate acestea, accelerarea neașteptată a inflației pune sub semnul întrebării această perspectivă.

În Elveția, creșterea economică pare să atingă un minim și a existat, de asemenea, o creștere a inflației. Piețele elvețiene au fost dominate de tensiunile din sectorul bancar în ultima săptămână.

Însă, cu un sentiment de calm relativ, restabilit și după majorarea dobânzii de către Banca Centrală Europeană de săptămâna trecută, Banca Națională a Elveției a urmat exemplul trasat de BCE, anunțând joi dimineață o majorare de dobândă cu 50 de puncte de bază, până la 1,50%, în conformitate cu așteptările.