Banca Națională a României lansează un set de monetărie cu tema 150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord

Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 3 octombrie, un set de monetărie cu tema 150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord. Setul va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, cu valoare nominală de: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani, precum şi o medalie din argint, relatează Agerpres.

Aversul medaliei din argint prezintă o imagine actuală a Gării de Nord din Bucureşti, inscripţia "GARA DE NORD BUCURESTI" şi anul "2022". Reversul redă portretul şi numele domnitorului Carol I, o imagine de epocă a Gării de Nord din Bucureşti, inscripţia "150 ANI DE LA INAUGURAREA GARII DE NORD" şi anul inaugurării "1872".

Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locaşuri speciale. Medalia din argint şi monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiţii de calitate proof like. Tirajul maxim al acestei emisiuni numismatice este de 5.000 seturi. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 320,00 lei.

Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. 

Lucrările s-au încheiat după patru ani

La 1/13 septembrie 1872, cu 150 de ani în urmă, era inaugurată Gara de Nord din București, cea mai mare gară a României.

Lucrările de construire au debutat în 1868, în prezența regelui Carol I și s-au încheiat după patru ani.

„Istoria acestui obiectiv debutează în secolul XIX, într-o perioadă când societatea românească era puternic influenţată de cultură franceză. Debutul construcţiei gării a fost realizat în prezenţa domnitorului Carol I, la data de 10 septembrie 1868, prezenţa conducătorului statului la acest eveniment marcând importanţa deosebită a noului echipament urban. Proiectul gării cuprindea o clădire în formă de U, cu două corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular, cu arhitectură inspirată de cea a Gării de Nord din Paris. Gara destinată de la bun început pentru tranzitul de călători şi mărfuri cuprindea şapte linii de cale ferată, mai multe ateliere şi birouri", arată arhitectul Alexandra Buleu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti, în lucrarea „Gara feroviară, expresie a coliziunii culturale dintre oraş şi teritoriu. Studiu de caz: Gara de Nord, Bucureşti“.