Banca centrală americană continuă să pompeze bani în băncile europene
0Rezerva Federală continuă să sprijine cu lichidităţi sistemul bancar european, arată documentele săptămânale publicate de instituţie. Aceasta după ce s-a dovedit faptul că, de la izbucnirea crizei economice, banca centrală a acordat împrumuturi de urgenţă şi a pompat lichiditate în băncile europene pentru a evita colapsul propriului sistem bancar.
După ce sumele uriaşe pe care le-a injectat în băncile din Europa i-au atras porecla de „banca centrală a lumii”, Rezera Federală continuă programele controversate prin care sprijină sistemele bancare din afara Statelor Unite ale Americii, spre nemulţumirea publică.
În momentul de faţă, excedentul de rezerve generat de operaţiunile Fed este ţinut în proporţie de 51% în bănci străine şi 49% în bănci americane, se arată în formularul H.8 pe care instituţia este obligată să-l publice în fiecare săptămână. În plus, banii ţinuţi în băncile americane se împart astfel: 36% în marile grupuri bancare şi 13% în micile bănci locale.
În termeni absoluţi, excedentul înregistrat de Fed se împarte astfel: 1.157 de miliarde de dolari în bănci străine şi 1.112 de miliarde de dolari în bănci americane.
Preferinţele bancherilor care conduc Rezerva Federală aduc încă o dată în dezbatere practicile aplicate de banca centrală americană în timpul crizei economice, când a pompat masiv lichiditate în sistemul bancar pentru a evita o serie de falimente care ar fi destabilizat întregul sistem financiar american.
La sfârşitul anului 2010, Rezerva Federală a fost obligată să publice bilanţurile privind creditele acordate băncilor comerciale în perioada 2007-2009, când băncile se confruntau deja cu problemele care au dus la izbucnirea crizei economice globale. Documentele au arătat că, pe lână miile de miliarde de dolari injectate în băncile americane, Rezerva Federală a acordat împrumuturi de urgenţă în valoare de sute de miliarde şi unor giganţi bancari europeni precum UBS, Barclays, Deutsche Bank şi RBS.
Documentele publicate atunci de Fed acoperă 21.000 de tranzacţii, care s-au desfăşurat prin intermediul a cinci programe elaborate de Fed în acest sens. Valoarea totală a creditelor acordate prin aceste mecanisme se ridică la 3.300 de miliarde de dolari.
„Vorbim de sume enorme care au mers către salvarea unor bănci străine. A devenit Rezerva Federală banca centrală a lumii? Cred că este o întrebare care trebuie examinată", întreba atunci Bernard Sanders, guvernatorul statului Vermont.
Prin acele programe controversate, care au reprezentat unul dintre principalele motive din spatele mişcării mondiale „Occupy”, marile grupuri bancare americane precum Morgan Stanley, Goldman Sachs şi Bank of America s-au împrumutat de la Fed de mii de ori pentru a-şi acoperi necesarul zilnic de lichiditate.
Giganţii bancari europeni nu s-au lăsat mai prejos, aceştia fiind printre principalii beneficiari ai facilităţii.
UBS a luat în acest fel 74,5 miliarde de dolari, iar Barclays a contractat cel mai mare împrumut (47,9 miliarde de dolari) printr-un program care acorda credite într-un timp foarte scurt. BNP Paribas a împrumutat 41, 59 miliarde de dolari, iar Royal Bank of Scotland a contractat credite în valoare de 38,52 miliarde de dolari.
CITEŞTE MAI MULT
Băncile europene au luat banii americanilor
Rezerva Federală, banca centrală a SUA, a acordat sute de miliarde de dolari giganţilor bancari europeni precum UBS, Barclays, Deutsche Bank şi RBS. Banca centrală a SUA a fost obligată să prezinte documentele privind împrumuturile de urgenţă acordate în perioada 2007-2009. Dezvăluirile i-au indignat pe americani.
A-ţi deschide o afacere în Statele Unite ale Americii este tot mai greu, iar succesul nu mai are nimic de-a face cu munca şi cu perseverenţa. Acum, problemele sistemice aruncă orice antreprenor undeva între mila băncilor, lăcomia statului şi noroc chior. Dacă statele sărace îşi impulsionează economiile prin consolidarea instituţiilor publice, ce se întâmplă cu o economie dezvoltată atunci când instituţiile sale degenerează?
INFOGRAFII Patru ani de la colapsul care a îngenuncheat economia mondială
Astăzi, cum cobori din lift la etajul 40 al clădirii Time-Life din Centrul Rockefeller, logoul Lehman Brothers străluceşte în continuare la fel, de parcă nu ar fi distrus cândva lumea.