Autostrăzile din România, construite mai alert decât în țările vecine. De ce nu se pot bucura încă numeroși români

România a depășit în ultimul deceniu țările vecine la ritmul construcției de autostrăzi, dar rețeaua șoselelor de mare viteză este încă fragmentată, iar milioane de români continuă să trăiască departe de ea.

Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România a depășit 1.400 de kilometri la finalul anului 2025, după ce, anul trecut, au fost finalizați peste 150 de kilometri de șosele de mare viteză. Anul 2026 se anunță promițător în privința proiectelor de infrastructură rutieră.

„În 2026, ținta este de 250 de kilometri noi”, informa recent Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Milioane de români, încă departe de rețeaua de autostrăzi

Jumătate din această distanță va fi acoperită de segmente din Autostrada Moldovei (A7), iar aproximativ 70 de kilometri, a căror finalizare este estimată pentru 2026, sunt pe Autostrada Transilvania (A3). De asemenea, în acest an este așteptată finalizarea inelului nordic al Autostrăzii A0 – Centura Capitalei, a tronsoanelor Curtea de Argeș – Tigveni și Holdea – Margina de pe Autostrada A1 Nădlac – București, precum și a Drumului Expres (DEx6) Brăila – Galați.

Potrivit directorului CNAIR, peste 650 de kilometri de șosele de mare viteză sunt în construcție (proiectare și execuție), iar aproape 400 de kilometri se află în faza de licitație sau în curs de semnare a contractelor. Până în 2031, arată estimările, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România ar putea atinge un număr aproape dublu de kilometri față de cel din prezent.

Însă numeroși români au motive de nemulțumire cu privire la situația marilor proiecte de infrastructură. Unele regiuni vor rămâne ocolite de autostrăzi în următorii ani sau vor avea segmente aproape nesemnificative pentru rețeaua rutieră.

În prezent, în mai mult de un sfert dintre județele României nu a fost construit niciun kilometru de autostradă, astfel că mulți români sunt nemulțumiți de faptul că astfel de investiții au ocolit județele în care trăiesc și nu se regăsesc nici măcar în planurile de viitor de pe harta proiectelor de infrastructură rutieră.

Primii kilometri de autostradă sunt așteptați în nordul și nord-vestul României, în regiunea apropiată de frontierele cu Ucraina, în nord-est și est, mai aproape de Moldova, în județele din sud-vest și sud, apropiate de frontierele cu Serbia și Bulgaria, dar și în regiunea intracarpatică din centrul României.

Rețeaua din România s-a dublat în ultimul deceniu

Mulți români au reclamat încetineala cu care s-au derulat proiectele de infrastructură rutieră, dar statisticile arată că, în ultimul deceniu, România a construit mai rapid comparativ cu țările vecine.

La sfârșitul anului 2015 și în 2016, România avea mai puțin de 750 de kilometri de autostradă. Rețeaua rutieră de acum un deceniu cuprindea tronsoane din Autostrada A1, între București – Pitești, între Sibiu și Deva și pe traseul din vest Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj, Autostrada București – Constanța (A2), precum și două tronsoane din Autostrada Transilvania (A3), între București și Ploiești și, în nord-vest, între Cluj-Napoca și Câmpia Turzii.

Autostrăzile din regiunea Moldovei nu erau nici măcar în stadiu de proiect, iar aproape trei sferturi din județele României nu aveau niciun kilometru de autostradă, arată harta prezentată de platforma 130km.ro.

Serbia și Bulgaria, depășite de România

În 2015, potrivit platformei de statistică Eurostat a Comisiei Europene, Serbia avea aproape 700 de kilometri de autostrăzi. Autostrada A1, cea mai lungă dintre acestea, are aproape 600 de kilometri și traversează țara vecină de la nord la sud, prin capitala Belgrad.

Cele mai multe dintre segmentele principalei autostrăzi din Serbia au fost realizate înainte de anul 2000. La sfârșitul anului 2025, rețeaua de autostrăzi din Serbia însuma 1.062 de kilometri. Astfel, numărul kilometrilor de autostradă construiți în Serbia în ultimul deceniu este aproape la jumătate față de cel din România.

În 2015, arată datele Eurostat, Bulgaria avea 737 de kilometri de autostrăzi. Autostrada A1, numită Trakia, este cea mai lungă dintre ele. Are 360 de kilometri, iar ultimul tronson a fost deschis circulației în 2013, după 40 de ani de construcție.

Țara vecină de la sud de Dunăre, care a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, la aceeași dată cu România, a început construcția autostrăzilor în 1973, iar până în 1990 avea peste 270 de kilometri de șosele de mare viteză.

În anii 2000, până la aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria ajunsese la aproape 400 de kilometri de autostradă, de peste trei ori mai mult decât România, care rămăsese cu cei 113 kilometri de autostradă construiți în perioada regimului Ceaușescu. În ultimul deceniu, România a depășit Bulgaria la ritmul construcției de autostrăzi. În țara vecină, rețeaua de șosele de mare viteză însuma, la sfârșitul anului 2025, puțin peste 900 de kilometri de autostrăzi.

Ungaria, mai puțini kilometri construiți în ultimii ani

Ungaria depășește România la numărul kilometrilor de autostradă, ajungând în luna decembrie 2025 la aproape 2.000 de kilometri. Recent, premierul ungar Viktor Orban afirma că 90 la sută dintre cetăţenii Ungariei locuiesc la o distanţă de maximum 30 de minute cu maşina de o autostradă, iar dacă guvernul va reuşi să realizeze toate investiţiile planificate, acest procent va ajunge la 100 la sută, iar timpul se va reduce de la 30 la 20 de minute.

În 2004, la momentul aderării Ungariei la Uniunea Europeană, rețeaua de autostrăzi a acesteia număra aproape 800 de kilometri, fiind una dintre cele mai dense din sud-estul Europei, raportat la numărul de locuitori.

Prima autostradă ungară (M7), de peste 200 de kilometri, a fost construită încă din anii ‘60 între Budapesta și zona Lacului Balaton. Relieful de câmpie și accesul timpuriu la fonduri europene au avantajat construcția de autostrăzi în țara vecină. În 2015, potrivit Eurostat, Ungaria însuma 1.621 de kilometri de autostrăzi. În ultimul deceniu, ritmul construcției autostrăzilor a fost mai redus decât în România.

Dintre țările vecine, Ucraina și Republica Moldova se clasează pe ultimele locuri în Europa în privința numărului kilometrilor de autostradă, Moldova neavând niciun kilometru construit, iar Ucraina aproximativ 15, potrivit Eurostat.