Autoritatea de Supraveghere Financiară, din nou la mâna Parlamentului. Care sunt obiecţiile preşedintelui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Preşedintele Traian Băsescu consideră oportun că toţi candidaţii la calitatea de membru în conducerea executivă a Autorităţii de Supraveghere Financiară ar trebui să aibă o experienţă profesională de minim 10 ani în domeniul financiar.

Legea trimisă iniţial spre promulgare prevedea o experienţă profesională de minim 7 ani a candidaţilor la calitatea de membru al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Totodată, şeful statului cere o interdicţie pentru membrii A.S.F. de a fi soţi sau rude ori afini până la gradul al treilea cu membrii Parlamentului, deoarece membrii consiliului de conducere al ASF sunt numiţi de Parlament.

Articolul 9 al legii retrimise în Parlament stabileşte între condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii ASF şi aceea de a nu fi „soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu Preşedintele României, preşedinţii Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului, membrii consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României“, fără a preciza relaţiile de rudenie cu membrii Parlamentului.

ASF trebuia să preia de la 30 aprilie, potrivit legii respective, supravegherea peste pieţe financiare în valoare de peste 30 miliarde de euro, pe care operează cele două burse de valori, companii listate de peste 15 miliarde de euro, fonduri mutuale şi societăţi de investiţii financiare, brokeri, companii de asigurări, fonduri private de pensii şi administratorii acestora.

Comisiile responsabile de supravegherea pieţei de capital (CNVM), a asigurărilor (CSA) şi a pensiilor private (CSSPP) ar urma să se desfiinţeze.

În condiţiile în care CNVM supraveghează companii listate la bursă cu o valoare totală de peste 20 de miliarde de euro, CSA este responsabilă de o piaţă de peste 2 miliarde de euro, iar Comisia de pensii private pentru o piaţă de 2,3 miliarde de euro, miza de a controla piaţa financiară este foarte mare – de peste 24 de miliarde de euro, adică aproape o cincime din PIB-ul României. 

Noul Big Brother financiar va fi condus de un consiliu format din 17 membri, şi nu 15 cum se stabilise iniţial, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, numiţi de Parlament şi propuşi în baza algoritmului politic. Astfel, ASF a ajuns o reglare de conturi între partidele politice care poartă negocieri tot mai intense, fac calcule şi măsoară cu atenţie fiecare felie din piaţa financiară pentru nominalizarea favoriţilor. 

Cum alianţa USL, formată din PSD şi PNL, a câştigat alegerile parlamentare cu o majoritate de aproape 70%, îi revine dreptul de a numi 10 membri, dintre care unul este preşedintele. PDL şi PP-DD ar primi câte două locuri în consiliul de conducere a ASF, iar UDMR un loc. Numai că în urma majorării numărului de locuri de la 15 la 17, PDL şi UDMR ar urma să mai primească fiecare câte încă un loc.

Încă din decembrie, când a fost anunţată înfiinţarea ASF, au fost vehiculate mai multe nume la conducerea instituţiei: Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, care s-a întors de la Ministerul Finanţelor la banca centrală, profesorul de economie Daniel Dăianu, liberalul Dan Radu Ruşanu şi Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS. 

În timp ce primii doi au declinat oferta partidelor, ultimii doi au rămas în joc, iar negocierile dintre partide îi plasau în „pole position“ ba pe unul, ba pe altul, de la o săptămână la alta. Cu cât se apropie mai mult termenul-limită pentru înfiinţarea ASF, 30 aprilie (amânat de la termenul iniţial, 15 martie), cu atât negocierile, chiar în cadrul alianţei de guvernare, devin tot mai acerbe.

În timp ce PNL îl propune la conducerea ASF pe Dan Radu Ruşanu, eminenţa cenuşie a partidului şi preşedinte al Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, PSD ţinea cu dinţii de scaunul de şef pe care vrea să-l ofere lui Mircea Ursache, fostul şef al AVAS. După negocieri dure, s-a ajuns la un consens: PNL va lua funcţia de preşedinte.

Ulterior, numele lui Mircea Ursache a fost vehiculat pentru funcţia de prim-vicepreşedinte ASF, dar între timp şi aceste planuri s-au schimbat. La ultimele runde negocieri, pentru poziţia a doua în ASF, lupta se dădea între Daniel Dăianu, fostul ministru al Finanţelor (propus de PNL), şi Stere Farmache, fost director al Bursei de Valori Bucureşti şi prim-vicepreşedinte al Alpha Bank (susţinut de PSD). Farmache şi-a încheiat mandatul la Alpha Bank în luna martie. 

Astfel, lui Mircea Ursache i-ar reveni acum o poziţie de vicepreşedinte, responsabil de piaţa de capital. Iniţial, pentru această funcţie, PDL o susţineau pe Carmen Negoiţă, actuala şefă a CNVM. Numai că în urma negocierilor strânse, poziţiile executive din conducerea ASF ar urma să fie împărţite numai între PSD şi PNL. 

Celelalte două funcţii de vicepreşedinte al Big Brother-ului financiar ar urma să fie ocupate de Marian Sârbu (propus de PSD), actual preşedinte al CSSPP, şi de  Daniel Tudor (propunerea PNL), care conduce acum CSA. Totuşi, PSD mai vrea şi o funcţie de vicepreşedinte şi negociază înlocuirea lui Tudor cu Angela Toncescu, fosta şefă a CSA.