Asociaţie: Creşterea cu 60% a preţului gazelor naturale la iarnă nu este cel mai pesimist scenariu posibil

Creşterea cu 60% a preţului gazelor naturale la iarnă nu este cel mai pesimist scenariu posibil, avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, după ce gigantul Gazprom a anunţat, marţi, că preţurile europene la gaze ar putea creşte iarna aceasta cu 60%, la peste 4.000 dolari per 1.000 metri cubi.

„Preţul gazelor naturale a atins ieri, un nou prag record pe bursa din Olanda, 251 euro/MWh, deşi în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius. Preţurile gazelor şi implicit ale electricităţii vor atinge în această iarnă, valori nemaiîntâlnite.", susţine specialistul.

Potrivit acestuia, anul trecut creşterea preţului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din  Rusia, pe fondul lipsei obligaţiilor contractuale pe termen lung şi a unor probleme tehnice. 

Această situaţie a determinat o creştere a preţului gazelor cu 463% faţă de preţul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. 

„Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre ţări din Europa va aduce preţuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs.", subliniază preşedintele AEI.

Chisăliţă susţine că există două prognoze în spaţiul public, care arată că este posibil ca preţul gazelor tranzacţionate pe bursă să crească cu 44% – 60% în iarna 2022-2023.

„Deşi aceste valori sunt ameţitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posbil al creşterii preţului la gaze în această iarnă.”, precizează sursa citată.

În martie 2022, în cadrul dezbateriilor privind OUG de Plafonare a preţului la gaze şi energie electrică, specialistul afirma: „Conform proiectului de OUG, preţul gazelor naturale vândute de producători se stabileşte la 150 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziţiona pentru populaţie şi de 250 lei/MWh pentru gazelle care se vor achiziţiona pentru consumatorii producătorii de energie termică. Această situaţie va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a preţului la gaze pentru consumatorii non casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an.

Respectiv aceşti consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar şi diferenţa între preţul de piaţă şi preţul plafonat pentru gazele din producţie internă, adică consumatorii industriali vor achita un preţ de minim 1000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta.”

Consumul de gaze a scăzut, conform datelor INS, în primele 6 luni ale acestui an cu 8,5% la gazele naturale şi cu 3,7% la energie electrică faţă de consumul din anul trecut.

Asta în condiţiile în care mulţi dintre consumatori aveau preţurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile  iulie - septembrie anul acesta şi doar după această perioadă impactul preţurilor mari din present se va reflecta în activitatea companiilor.

„La sfârşitul anului 2022, urmare a restrâgerii activităţii unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului annual la gaze cu până la 15% (valoare la care ne am angajat să facem economii la gaze).

Tot în martie 2022, atrăgeam atenţia că plafonarea preţului la energie, va determina un cost pentru bugetul de stat al „cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învăţământului (3,7% din PIB)” . Autorităţile anunţă acum că a estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea preţului se ridică la 3%. Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar şi de cantităţi de energie electrică din import, şi luând în considerare evoluţia de pe bursele de gaze din Europa a preţului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperii aceste plăţi către furnizorii din energie şi gaze. 

Până în momentul de faţă am jucat „bambilici” cu furnizorii şi asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă şi cantităţile de gaz şi energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantităţi vor devenii semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenţii de împrumut din umbră ai statului (bâncile nu vor mai finanţa furnizorii datorită riscului ridicat pe care aceştia îl prezintă) şi probabilitatea blocajului financiar pe piaţa gazelor şi a energiei va fi iminent. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia şi continuarea acestui joc periclitează siguranţa aprovizionării cu gaze.”, explică reprezentantul AEI.

Conform acestuia, situaţia actuală aşa cum se poate observa era mai mult decât predictibilă, însă „încăpăţânarea autorităţilor de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situaţia de a necesita luarea de măsuri dure acum la intrarea în iarnă.”

„Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic şi în care se puteau aplica Măsuri Energetice, cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023, la un nivel suportabil, nu au fost luate, şi ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarera oamenilor – măsuri în energie la fel ca în anul 2021.”, mai arată Dumitru Cisălită.

Citeşte şi: Noi ameninţări ale Gazprom: La iarnă, Europa va plăti 4.000 de dolari pe mia de metri cubi de gaz