Asociație: Avem Strategia Națională a Hidrogenului, nu și profesioniștii care să o aplice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Specialiștii în energie - Asociația Energia Inteligentă și Asociația pentru Energia Hidrogenului - semnalează că există Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de aplicare, nu și profesioniști.

România a elaborat Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de aplicare 2023-2030

În calitate de Director Executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din Romania (AEHR)  mă declar entuziasmat și întâmpin cu multă speranță proiectul Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de acțiune 2023-2030 menit să ne ancoreze în contextul european al decarbonizării. Asociația, fiind unul dintre promotorii introducerii hidrogenului ca vector energetic, privește cu optimism elaborarea acestei strategii naționale ce vizează dezvoltarea unui cadru de reglementare dedicat tehnologiilor viitorului, în particular, pentru hidrogen. Cu toate că strategia a fost dezvoltată în trei etape, just ierarhizate (documentare extensivă, evaluarea de scenarii și definirea obiectivelor, elaborarea strategiei), trebuie să se țină cont de o a patra, deloc lipsită de importanță, resursa umană, componentă fără de care implementarea proiectului este dacă nu imposibilă, cel puțin fantezistă”, notează Ioan Iordache într-un comunicat la care a aderat și Asociația pentru Energia Inteligentă (AEI).

Este nevoie de profesioniști

Potrivit lui Iordache, în prezent, în afară de comunitățile create în jurul Asociației la Râmnicu Vâlcea, Craiova, București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara, doar în Universitatea Politehnica din București (UPB) și Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie (CPPI) din Bușteni, „există posibilitatea ca cei care doresc să se pregătească în acest domeniu, în care nu e suficient doar entuziasmul, ci se impun eforturi financiare și foarte multă răbdare, perseverență, dar mai ales un înalt profesionalism cât și foarte multă muncă de echipă și chiar sacrificii personale, fiindcă buna practică a altor țări nu poate fi nici copiată mot-a-mot (cuvânt cu cuvânt - n. red.), și nici transferată ad-hoc”.

Directorul AEHR amintește că elaborarea cadrului legislativ național în acest domeniu, ca și în multe altele, necesită un demers implementat cu multă prudență și anevoios, așa că se consideră că aici se impun primele semnale prin ridicarea conceptului de hidrogen regenerabil și cu amprentă redusă de carbon la rang de problemă prioritară din care statul să facă parte din soluție.

Mecanismul de guvernanță pentru implementarea Strategiei Naționale privind Hidrogenul nu se poate baza doar pe ideea de implicare activă a unor ministere și autorități fiindcă, „dacă nu se vor găsi profesioniștii care să înțeleagă știința care stă în spatele acestui concept tehnologic, economic și social, costurile inițiale ale investițiilor, deloc neglijabile, se pot returna, dacă nu sub formă de economii în viitor imediat, mai degrabă, sub forma unui climat propice unei vieți de calitate pentru copiii noștri”.

Asociația a fost implicată în diverse momente ale elaborării acestui proiect, chiar dacă acesta a fost publicat cu întârziere, și țin să subliniez că toți ne-am înhămat la o muncă grea care poate fi dusă la bun sfârșit dacă ne vom baza pe profesioniști de elită capabili să înțeleagă și să reducă costurile financiare, materiale și sociale enorme pe care le presupune producerea de energie curată și să facă acest megaproiect viabil”, se arată în încheierea informării.

Virgil Popescu: Ministerul a publicat în dezbatere prima variantă a Strategiei 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat miercuri că ministerul a publicat în dezbatere prima versiune a Strategiei Naţionale a Hidrogenului şi a Planului de Acţiune pentru implementarea sa.

"Strategia şi Planul de Acţiune pot fi consultate şi sugestiile vor putea fi incluse în forma finală", a precizat Popescu.

Potrivit sursei citate, strategia naţională a hidrogenului combină acţiunile pe termen scurt cu direcţiile de acţiune pe termen lung în vederea eliminării barierelor legislative şi susţinerii investiţiilor critice pe lanţul de producere şi consum în vederea atingerii obiectivelor naţionale în domeniul decarbonizării, în linie cu importanţa tot mai mare pe care o are această resursă la nivelul Uniunii Europene în efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

"Este un pas important pe care îl facem pentru viitorul energiei. Aş dori să reamintesc că propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor, pe care am iniţiat-o alături de colega mea, doamna deputat Oana Marciana Ozmen, şi alţi colegi parlamentari, a fost adoptată săptămâna trecută de colegii senatori", a adăugat şeful de la Energie.

Strategia Naţională a Hidrogenului şi Planul de acţiune 2023-2030 au fost elaborate având în vedere importanţa majoră în dezvoltarea la nivel naţional a introducerii hidrogenului ca vector energetic, precum şi relevanţa sa strategică în actualul context european al decarbonizării.

Hidrogenul este menţionat şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în a doua parte a anului 2021, se menţionează în document, în capitolul de introducere.

Elaborarea unei strategii a hidrogenului cu un plan de acţiuni aferent este susţinută prin Reforma 4, Componenta 6 - Energie. Aceasta vizează dezvoltarea unui cadru de reglementare dedicat tehnologiilor viitorului, în particular pentru hidrogen şi soluţii de stocare, în perspectiva realizării de proiecte compatibile cu principiul "Do no significant harm".

Conform PNRR, România trebuie să definească şi să aprobe modificările legislative care să înlăture barierele în producţia şi utilizarea pe scară largă a hidrogenului regenerabil.

"Această Strategie prezintă o analiză a sectoarelor relevante dezvoltării hidrogenului, în baza situaţiei actuale din România, cu argumente şi exemple de bune practici din alte ţări europene şi din afara Europei. Strategia evidenţiază viziunea de dezvoltare a economiei hidrogenului, prin definirea unor obiective susţinute de acţiuni concrete. Au fost determinate posibile modalităţi de finanţare, precum şi propuneri de mecanisme de guvernanţă care să susţină implementarea strategiei", se spune în document.