Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare cere Finanţelor să iniţieze o ordonanţă pentru scutirea de impozit a celor care îşi dau casa în plată

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare din România (AURSF) solicită Ministerului Finanţelor să elaboreze o ordonanţă e urgenţă prin care să excepteze de la plata impozitului pe transferul proprietăţilor imobiliare pe cei care îşi dau casa în plată, susţinând că aceştia nu fac o tranzacţie, ci înregistrează pierderi.

Potrivit lui Alin Iacob, preşedintele AURSF, cel care iniţiază darea în plată doar oficializează transferul cheilor, iar consumatorii pierd prin darea în plată atât locuinţa, cât şi avansul şi ratele plătite timp de 8-10 ani.

”Debitorii nu realizează un câştig, în anumite cazuri acest impozit pe transferul de proprietate este de câteva mii de lei, până la 10.000 de lei”, a spus Alin Iacob. El a spus că dacă statul percepe impozit pe darea în plată, atunci ar trebui ca şi cesiunile de creanţe pe care băncile le-au practicat pe scară largă în ultimii ani să fie impozitate.

Şeful asociaţiei a mai spus că în anumite cazuri au fost percepute dobânzi şi comisioane abuzive şi a dat cazul unui debitor care are popriri până după anul 2100.

Iacob a mai precizat că a scris Uniunii Notarilor pentru ca aceştia să reducă onorariile.

De asemenea, avocata Alexandra Burada a declarat că Ministerul Finanţelor crede că valoarea la care se aplică impozitul este valoarea soldului, dar în articolul indicat nu se precizează nicăieri că valoarea soldului.

Burada a dat şi un exemplu: la valoarea unui apartament construit între anii 1978-1989 costurile pentru consumator sunt de 4.100 de lei, compuse din impozit, tariful ANCPI şi onorariul notarial. La valoarea soldului, atunci costurile totale aproape se dublează, ajungând la 10.900 de lei. Aici se ajunge din calcularea unui impozit de 2% de 6.477 lei, un tarif către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de 487 lei, un onorariu notarial de 3.280 lei şi un TVA de 656 lei.

Burada spune că această situaţie face ca legea să fie, practic, inaplicabilă.

Alin Iacob a mai spus că, în cazul în care debitorii aşteaptă să fie executaţi silit, atunci ar mai trebui să plătească şi onorariul executorului judecătoresc, care poate ajunge şi la 18.000 de lei.

În fine, avocata Alexandra Burada a mai spus că există şi o serie de situaţii speciale în care băncile au vândut creditele către vehicule investiţionale din afara ţării. Teoretic, titlularul creanţei este firma din afara ţării, dar Burada spune că notifică mandatarul din ţară al acestora. În cazul în care trebuie notificat vehicolul investiţional din Olanda sau Cipru, de exemplu, atunci notificarea poate lua chiar şi un an.