ANALIZĂ Un alergic scoate din buzunar 4.000 lei pe an pentru investigaţii
0O persoană care manifestă simptome de alergie ajunge să scoată din buzunar mii de lei anual pentru consultaţii şi analize, arată o analiză.
Chiar dacă nu există încă satistici exacte, alergiile afectează aproximativ 20% din populaţia din România, iar o parte din ele sunt transmise ereditar. Principalele tipuri de alergeni sunt pneumoalergenii, cei de natură alimentară, medicamentoasă, chimică şi insectele.
„Din datele interne am observat că, odată ce o persoană manifestă simptome de alergie, ajunge să consulte pentru investigaţiile iniţiale, în medie, 3 specialişti de discipline diferite - spre exemplu dermatologie, ORL şi alergologie, fiecare dintre aceştia urmând să prescrie o serie de analize”, declară Marius Constantinescu, Director de Daune Leader Team Broker de Asigurare.
Compania, jucător pe piaţa asigurărilor din România, a realizat o analiză a investiţiei pe care o presupune diagnosticarea şi tratamentul unui cetăţean român, copil sau adult, care manifestă simptome alergice.
Mai precis, pe zona de alergologie, există două mari categorii de testări - cele cutanate şi cele sangvine, medicul specialist fiind cel care le recomandă. Parţial, anumite testări sunt subvenţionate de CNAS. În orice caz, costurile nu sunt mici, în condiţiile în care o persoană alergică face aproximativ 3-4 vizite la medici specialişti numai în prima etapă, realizează testările recomandate şi apoi le repetă pe parcursul anului.
Scurtă listă de costuri pentru investigaţii:
- Consult iniţial la medic specialist (dermato, alergologie, ORL) – 220 lei
- Consult de control – 100 lei
- Testare cutanată prick - 250 lei
- Testare patch - 300 lei
- Panel de alergeni respiratori – 300 lei
- Panel alergeni alimentari – 300 lei
- Test pentru fond alergic la copii – 100 lei
- Test intoleranţă alimentară (NATGE) - 865 lei
- Baterie de teste recomandate de medicul ORL – 1.000 lei – 1.400 lei
„Combinate, aceste costuri ajung la aproximativ 4.000 lei pe an, fără să includem şi costurile cu tratamentul”, susţine Marius Constantinescu.
Conform datelor puse la dispoziţie de Academia Europeană de Alergie şi Imunologie Clinică (EAACI), peste 150 de milioane de europeni suferă de boli alergice cronice, iar previziunea actuală este că până în 2025 jumătate din întreaga populaţie a UE va fi afectată. Pe lângă faptul că este devastator pentru indivizi, pentru că le scade productivitatea şi au o calitate scăzută a vieţii, tratarea acestor pacienţi impune un cost semnificativ pentru sistemele naţionale de sănătate. Cheltuielile indirecte pe care le generază un eşec în a trata alergia în UE sunt estimate la sume între 55 şi 151 miliarde de euro pe an.
Estimarea EAACI arată că anual în Europa numai astmul şi rinita alergică duc la pierderea a mai mult de 100 de milioane de zile de muncă şi zile şcolare.
Academia Europeană de Alergie şi Imunologie Clinică (EAACI), arată că alergia este una dintre cele mai comune boli cornice în Europa, aproximativ 20% dintre pacienţii cu alergii trăiesc cu o formă severă şi se luptă zilnic cu teama unui posibil atac de astm, şoc anafilactic sau chiar moarte în urma unei reacţii alergice.
Nediagnosticate şi tratate la timp, alergiile pot degenera. Spre exemplu, eczemele alergice pot dezvolta astm sau alte probleme respiratorii, se pot extinde şi suprainfecta şi pot afecta calitatea vieţii, ca adult.
Potrivit unor date recente emise de Ministerul Mediului, din populaţia activă a României, aproximativ 482.000 persoane sunt alergice la polenul din ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm. În afară de ambrozia, al doilea element care provoacă alergiile de toamnă este mucegaiul produs de frunzele căzute din copaci şi expuse la umezeală.