ANALIZĂ „Lunea neagră“ în economie. Intrăm în a doua etapă a coronacrizei: Situaţia va deveni şi mai rea. Vom asista la insolvenţe şi falimente în lanţ

Peste 300.000 de firme din România vor fi afectate de al doilea val al coronacrizei economice, multe dintre ele începând săptămâna cu deciziile de trimitere în şomaj tehnic pentru angajaţi şi, din păcate, cu disponibilizarea unor angajaţi, arată o analiză Frames.

Multe dintre companiile direct afectate de coronacriza economică au aşteptat să vadă publicată ordonanţa privind măsurile economice anunţate de Guvern, iar de luni au trecut la înregistrarea deciziilor de şomaj tehnic.

Potrivit analiştilor de la Frames, sunt peste 300.000 de companii afectate, în prezent, de al doilea val al crizei economice.

Cele mai multe sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici, cu maxim 20 de angajaţi, din domenii precum HORECA, servicii către populaţie (turism, evenimente, saloane de înfrumuseţare, săli de jocuri, magazine de cartier etc.), care şi-au închis activitatea pe fondul deciziilor administrative şi, în multe cazuri, ca urmare a scăderii dramatice a încasărilor.

„Sunt peste 400.000 de angajaţi numai în hoteluri şi restaurante, care vor fi disponibilizaţi sau trimişi în şomaj tehnic. Din păcate, contagiunea se anunţă şi mai mare, având în vedere că pe lanţurile de business sunt afectaţi furnizori dintr-o gamă largă de servicii”, afirmă analiştii de la Frames.

Potrivit estimărilor companiei de consultanţă, peste 1 milion de angajaţi din economie vor rămâne fără locuri de muncă în perioada martie-aprilie, dacă starea de urgenţă nu va fi ridicată. Estimarea nu ia în calcul personalul angajat la negru, fără forme legale, o practică încă foarte prezentă în economie.

Dau afară oamenii şi nu mai plătesc facturile

Analiştii de la Frames trag un semnal de alarmă privind modul în care mulţi dintre patronii din România au înţeles să gestioneze această perioadă de criză.

„Din păcate, primele decizii luate în special în IMM-uri au fost disponibilizarea personalului şi stoparea oricăror plăţi către parteneri, fapt care a accentuat şi mai mult blocajul financiar. Dacă până acum, plăţile se faceau în medie la 3 luni, la nivelul economiei, cel mai probabil acest ecart va creşte semnificativ, cu consecinţe extrem de grave pe lanţul economic”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit companiei, această situaţie este cauzată de absenţa know-how-ului economic. „În economie, mai ales în companiile mici, toate veniturile companiilor au fost retrase de patroni, de acţionari, sau au fost cheltuite pe achiziţii excentrice, de la sedii la maşini. Peste 90% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate sau deloc, funcţionând din rulaj, din facturile de la o lună la alta”, a mai declarat Negrescu.

Potrivit companiei de consultanţă, în această perioadă, este nevoie de reorganizarea business-ului pe baze solide, având în vedere că ne aflăm abia în al doilea val al crizei.

„Situaţia va deveni, din păcate, şi mai rea. În aprilie, fără măsuri concrete de sprijinire a lichidităţii companiilor, vom asista la un val de insolvenţe şi falimente în lanţ. Firmele, în această perioadă, trebuie să strângă rândurile, să îşi reorganizeze fluxurile economice, relaţia cu partenerii, să găsească noi metode de producţie/vânzare şi, foarte important, să nu renunţe la angajaţi”, arată analiza.

„Din păcate, sunt mulţi oameni de afaceri care, pentru a nu se complica cu acte sau pentru că au probleme în contabilitate, nu şi-au trimis oamenii în şomaj tehnic, ci i-au dat afară. Vor vedea cât de greu le va fi să îi aducă înapoi, când această criză va fi depăşită”, afirmă analiştii.

Statul trebuie să comunice mai bine

Măsurile economice anti criză anunţate de autorităţi ridică numeroase semne de întrebare. În absenţa unor norme de aplicare, deciziile administrative au pus în reală încurcătură mulţi oameni de afaceri şi, mai ales, departamente de contabilitate.

„Cine va livra banii din şomajul tehnic către angajaţi, firmele sau statul? Dacă au trimis angajaţii în şomaj tehnic în martie, când vor primi banii, în aprilie sau în mai? Este încă neclar acest lucru. Ce se întâmplă cu firmele care au disponibil în cont, în momentul de faţă? Vor putea să depună dosarele pentru şomaj tehnic? Dacă vrei să beneficiezi de creditele subvenţionate de stat cui te adresezi, statului sau băncilor? Ce acte sunt necesare? Când şi cum se va obţine certificatul de stare de urgenţă? Cum vor rezolva autorităţile cu birocraţia, în condiţiile în care vor fi sute de mii de cereri depuse (unde?) într-o perioadă scurtă de timp? Ce se întâmplă cu firmele care se aflau deja pe pierdere, la finalul lui 2019?”, se întreabă analiştii.

Potrivit datelor Frames, aproape 150.000 de firme raportau pierderi la sfârşitul anului trecut, dintre care aproape 90.000 (17% din totalul firmelor active) aveau pierderi mai mari de 20%. În aceste companii erau angajaţi peste 270.000 de salariaţi.

„Comunicarea este esenţială în acestă perioadă. Dincolo de măsurile sanitare, este nevoie de explicarea măsurilor economice. Mediul de afaceri trebuie să ştie concret ce trebuie să facă, nu să ghicească ce ar trebui făcut. În plus, vrem să aflăm ce alte măsuri pregăteşte guvernul în plan economic. S-a spus că vor urma şi altele. Ce înseamnă acest lucru, vor fi reduceri de taxe, se vor impune noi decizii de ordin fiscal, cum să ne construim planurile de afaceri în perioada următoare? Fără predictibilitate, economia riscă să intre în cel mai negru scenariu”, mai arată analiza Frames.