ANALIZĂ După zece ani de aşteptare, redevenţele suportă o amânare

Sistemul de redevenţe petroliere nu a putut fi modificat de către stat timp de zece ani, însă la momentul expirării acestei interdicţii, Guvernul nu are încă idee ce vrea să facă, astfel că sistemul actual va fi prelungit cu un an, urmând ca din 2016 să fie introdus un nou mod de taxare a resurselor.

Deşi a avut aproape un an la dispoziţie un an pentru a analiza şi modifica sistemul de redevenţe la petrol şi gaze, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a declarat că nivelul actual va fi prelungit un an de zile, urmând ca un nou sistem de taxare a resurselor să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

Actualul sistem de redevenţe variază între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei pentru ţiţei şi 3,5% şi 13% pentru gaze naturale, în funcţie de dimensiunea zăcămintelor, aceste niveluri neputând fi crescute timp de zece ani din cauză că au fost înscrise în legea de privatizare a Petrom, din 2004.

În fapt, autorităţile ştiau foarte clar că această perioadă expiră la finele anului, din moment ce Cabinetul a promis chiar în programul de guvernare „alinierea redevenţelor la media europeană“, respectiv de la o medie de 7% în România la 15-18% din producţie, cât este în Europa.

„În primul rând, vom avea un nou sistem de taxare a resurselor naturale, dar am gândit acest mod de taxare în aşa fel încât să avem predictibilitate fiscală, să dezbatem acest nou sistem de taxare, să-l facem din timp, să nu descurajeze investiţiile şi să aducă bani la buget. Vom introduce un nou sistem de taxare a resurselor naturale probabil de la 1 ianuarie 2016, pentru a avea timp să-l dezbatem cu companiile petroliere, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, să-l trecem prin Parlament şi să-l discutăm cu toată lumea, să fie înţeles şi să avem predictibilitate fiscală, să fie cunoscut cu cel puţin un an înainte de toate părţile interesate“, a afirmat zilele trecute Ioana Petrescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Sume infime la buget, profituri mari la companii

Statul român încasează anual din redevenţele la petrol şi gaze aproximativ 200 de milioane de euro, suma fiind extrem de mică în comparaţie cu profiturile realizate de către principalele companii care activează în sector, respectiv Petrom şi Romgaz.

Petrom a fost prima companie care a depăşit miliardul de euro la profit, înregistrând în 2013 un câştig net de 4,82 de miliarde de lei la venituri de 24,18 miliarde. Grupul petrolier a înregistrat, astfel, o marjă netă de aproape 20%. Concomitent, Romgaz a înregistrat numai în primele nouă luni din acest an o creştere a profitului cu 40%, până la 1,1 miliarde de lei, în vreme ce veniturile companiei au ajuns la 3,29 miliarde de lei, în urcare cu 27%. Marja de profit a Romgaz este de 33%.

Preţul benzinei s-a dublat

Nivelul foarte redus al redevenţelor a fost permanent subiect de scandal politic, din cauza majorării continue a preţurilor la carburanţi. Preţul benzinei s-a dublat în ultimii cinci ani, potrivit datelor Comisiei Europene, de la 2,9 lei pe litru în 2009 la 5,9 lei pe litru în acest an, în vreme ce la motorină majorarea a fost de 72%, de la 3,3 lei pe litru în anul 2009 la 6,1 lei pe aceeaşi cantitate în 2014.

În anul 2011 au avut loc mai multe proteste la benzinării din partea şoferilor nemulţumiţi, în vreme ce Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) cerea introducerea unei „taxe Robin Hood“ pe profiturile excepţionale realizate de companiile de petrol şi gaze din creşterea preţului barilului de ţiţei pe bursele internaţionale.

Taxa pe exploatare

Guvernul intenţionează să impună o taxă pe exploatare, care va înlocui taxa de 0,5% pe extracţia resurselor şi pe cea de 60% din liberalizarea preţului la gazele naturale. Anterior, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a mai afirmat că taxa pe stâlp va coborî de la 1,5% din valoarea activelor la 1%, iar construcţiile şi platformele amplasate în Marea Neagră dincolo de limita teritoriului naţional vor fi scutite integral de această plată. Pe lângă Petrom şi Romgaz, şi alte grupuri petroliere sunt afectate direct de viitorul sistem de taxare a resurselor, respectiv ExxonMobil, Chevron, Lukoil, MOL, Gazprom Neft, Rompetrol şi o serie de producători mici, precum Amromco, Foraj Sonde sau Raffles Energy.

Mai puteţi citi: