ANALIZĂ De ce a început să scârţâie industria: scăderea investiţiilor trage în jos şi afacerile industriaşilor
0În fiecare din primele cinci luni ale acestui an, atât vânzările, cât şi cererea de produse industriale au scăzut sau au avut creşteri nesemnificative. Motivul: reducerea investiţiilor şi orientarea resurselor către consum.
Mai multe ramuri principale ale industriei româneşti, care aveau creşteri lunare şi cu două cifre în anul 2014, au început să dea rateuri serioase în prima parte a anului 2015. Industriaşii spun că acest fenomen a fost provocat de reducerea investiţiilor în bunurile de capital, în paralel cu încurajarea consumului de produse finite.
Per ansamblu, vânzările de produse industriale - reflectate în cifra de afaceri a companiilor - au scăzut în februarie 2015 cu 0,8% faţă de aceeaşi lună din 2014, apoi au crescut cu 3% în martie, după care au revenit pe minus în aprilie (-0,6%) şi în mai (-2%), arată datele raportate de Institutul Naţional de Statistică.
Şi cererea de produse industriale - reflectată în comenzile noi primite de producători - a crescut timid în primele luni, pentru ca în mai să reintre în teritoriu negativ.
Printre sectoarele cele mai afectate de aceste oscilaţii ale vânzărilor şi cererii se numără - potrivit datelor INS - fabricarea de textile şi încălţăminte, marochinăria, cocseriile, confecţiile metalice şi producţia de mobilă.
Scade cererea pentru bunurile de capital
Bunurile de capital sunt acele utilaje, echipamente, instalaţii şi alte dotări tehnice şi tehnologice (inclusiv calculatoare) care participă direct la realizarea producţiei - şi profitului - într-o companie.
Aceste bunuri reprezintă, de fapt, esenţa investiţiilor, iar când investiţiile în bunurile de capital cresc se creează premisele dezvoltării firmei.
Când, dimpotrivă, aceste investiţii scad - şi tocmai asta s-a întâmplat în prima parte a anului 2015 - premisele nu sunt deloc încurajatoare.
Comenzile de bunuri de capital au debutat bine în ianuarie, dar apoi au scăzut în februarie (-4%), martie (-2,8%) şi mai (-0,9%), arătând, de fapt, scăderea de ansamblu a investiţiilor pe care o semnalează de mai multă vreme majoritatea economiştilor.
„Investiţiile înseamnă fabrici, uzine, dar noi, de la o vreme, o lăsăm mai uşor cu fabricile şi uzinele; preferăm mallurile şi comerţul. Asta e, au scăzut investiţiile şi a crescut consumul populaţiei. Noroc că a început să se mişte sectorul de construcţii“, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.
El a spus că există şi o parte bună în aceste scăderi, respectiv reculul producţiei şi consumului de energie, care arată că industria se tehnologizează.
Creşterea economică, revizuită în jos
Institutul Naţional de Statistică a revizuit în minus cu 0,1 puncte procentuale creşterea economică înregistrată în primul trimestru, de la 1,6% la 1,5% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,2% la 4,1% comparativ cu primul trimestru din 2014, în funcţie de datele ajustate sezonier.
Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru a urcat cu 1,04 miliarde de lei, însumând 175,9 miliarde de lei preţuri curente, în funcţie de datele ajustate sezonier.
Totuşi, creşterea în termeni reali a fost cu 1,5% faţă de trimestrul IV al anului trecut şi cu 4,1% faţă de primul trimestru din 2014, se arată într-un comunicat al INS.
La estimarea precedentă a INS, PIB-ul se cifra la 174,85 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,6% faţă de T4 din 2014 şi cu 4,2% faţă de T1 anul trecut.
Ca serie brută, PIB estimat pentru primul trimestru a fost majorat cu 909 milioane de lei, de la circa 139 la peste 140 miliarde de lei, avansul în termeni reali menţinându-se la 4,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Modificări mai importante au fost operate în sectorul de informaţii şi comunicaţii (-0,9 puncte) şi în activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9 puncte).
Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final individual şi colectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,4%, ca urmare a creşterii volumului lor de activitate (consumul individual de la 98,6% la 102,1%, iar consumul colectiv de la 99,4% la 103%).